romania.europalibera.org

NATO se reunește de urgență. Subiectul discuțiilor – tensiunile din Orientul Mijlociu

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), Jens Stoltenberg, a convocat o reuniune de urgență a consiliului instituției, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, informează agenția DPA, citată de AGERPRES, astăzi, 6 ianuarie. 

Reuniunea la nivel de ambasadori a principalului for de decizie al Alianţei este programată pentru ora 14:00 GMT și va evalua situaţia din zonă după uciderea într-un raid american în Irak a generalului iranian Qassem Soleimani.

Secretarul american de stat Mike Pompeo a admis anterior că este posibil ca trupele americane staţionate în Orientul Mijlociu să fie ţinta unor represalii ale Iranului pentru moartea generalului Soleimani, al cărui convoi a fost vineri ţinta unei drone americane pe aeroportul din Bagdad.

În plus, parlamentul irakian a adoptat duminică o rezoluție prin care a cerut guvernului să expulzeze trupele militare americane din ţară. Rezoluţia nu are putere juridică, asemenea unei legi, dar premierul irakian, Adel Abdul Mahdi, ceruse parlamentului să adopte o asemenea rezoluţie, ceea ce înseamnă că şi executivul de la Bagdad e de acord cu măsura votată de Legislativ.

De cealaltă parte, președintele Donald Trump amenință cu sancțiuni autoritățile de la Bagdad, după ce acestea au cerut retragerea trupelor americane de pe teritoriul Irakului. Acesta spune că SUA a investit miliarde de dolari pentru crearea bazei aeriene de pe teritoriul Irakului și, dacă aceștia vor ca trupele americane să se retragă, să le întoarcă banii.

„Le vom percepe sancțiuni așa cum nu au mai văzut. Sancțiunile impuse Iranului vor părea blânde prin comparație”, le-a spus Trump jurnaliștilor, potrivit Reuters.

Anterior acestui vot din parlamentul de la Bagdad, coaliţia internaţională condusă de SUA a anunţat suspendarea activităţilor de sprijin şi instrucţie pentru trupele irakiene, pentru a se concentra astfel pe protejarea bazelor din Irak unde se află personalul acestei coaliţii, baze care au fost frecvent atacate în ultima vreme şi sunt potenţiale ţinte ale unor represalii după uciderea generalului Soleimani

Pe de altă parte, Congresul SUA plănuiește să supună la vot, în această săptămână o rezoluție, menită să restricționeze acțiunile militare ale președintelui Donald Trump față de Iran. Declarația a fost făcută de președinta Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, Nancy Pelosi, scrie New York Post.

Documentul prevede ca, în lipsa altor acțiuni, acțiunile militare în Iran să fie sistate în următoarele 30 de zile. Anterior, Pelosi a criticat operațiunea desfășurată de forțele militare americane în SUA și uciderea generalului Qassem Soleimani, însărcinat cu afacerile irakiene în cadrul armatei ideologice iraniene, în urma unui bombardament.

Amintim că, în noaptea de 3 ianuarie, militarii americani au efectuat un bombardament în apropierea aeroportului din Bagdad, în urma căruia au murit cel puțin 8 persoane, nclusiv Qassem Soleimani, şeful Forţei Qods al Gărzilor Revoluţionare însărcinată cu operaţiunile externe ale Iranului, considerat unul din cele mai populare personaje din Iran și un adversar redutabil al SUA şi al aliaţilor săi.

Ulterior, Pentagonul a confirmat că operațiunea a fost lansată la indicația președintelui Donald Trump. În replică, Teheranul a promis „o răzbunare cruntă” și a calificat acțiunile armatei SUA, drept acțiuni teroriste.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: