romania.europalibera.org

NATO se reunește de urgență. Subiectul discuțiilor – tensiunile din Orientul Mijlociu

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), Jens Stoltenberg, a convocat o reuniune de urgență a consiliului instituției, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, informează agenția DPA, citată de AGERPRES, astăzi, 6 ianuarie. 

Reuniunea la nivel de ambasadori a principalului for de decizie al Alianţei este programată pentru ora 14:00 GMT și va evalua situaţia din zonă după uciderea într-un raid american în Irak a generalului iranian Qassem Soleimani.

Secretarul american de stat Mike Pompeo a admis anterior că este posibil ca trupele americane staţionate în Orientul Mijlociu să fie ţinta unor represalii ale Iranului pentru moartea generalului Soleimani, al cărui convoi a fost vineri ţinta unei drone americane pe aeroportul din Bagdad.

În plus, parlamentul irakian a adoptat duminică o rezoluție prin care a cerut guvernului să expulzeze trupele militare americane din ţară. Rezoluţia nu are putere juridică, asemenea unei legi, dar premierul irakian, Adel Abdul Mahdi, ceruse parlamentului să adopte o asemenea rezoluţie, ceea ce înseamnă că şi executivul de la Bagdad e de acord cu măsura votată de Legislativ.

De cealaltă parte, președintele Donald Trump amenință cu sancțiuni autoritățile de la Bagdad, după ce acestea au cerut retragerea trupelor americane de pe teritoriul Irakului. Acesta spune că SUA a investit miliarde de dolari pentru crearea bazei aeriene de pe teritoriul Irakului și, dacă aceștia vor ca trupele americane să se retragă, să le întoarcă banii.

„Le vom percepe sancțiuni așa cum nu au mai văzut. Sancțiunile impuse Iranului vor părea blânde prin comparație”, le-a spus Trump jurnaliștilor, potrivit Reuters.

Anterior acestui vot din parlamentul de la Bagdad, coaliţia internaţională condusă de SUA a anunţat suspendarea activităţilor de sprijin şi instrucţie pentru trupele irakiene, pentru a se concentra astfel pe protejarea bazelor din Irak unde se află personalul acestei coaliţii, baze care au fost frecvent atacate în ultima vreme şi sunt potenţiale ţinte ale unor represalii după uciderea generalului Soleimani

Pe de altă parte, Congresul SUA plănuiește să supună la vot, în această săptămână o rezoluție, menită să restricționeze acțiunile militare ale președintelui Donald Trump față de Iran. Declarația a fost făcută de președinta Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, Nancy Pelosi, scrie New York Post.

Documentul prevede ca, în lipsa altor acțiuni, acțiunile militare în Iran să fie sistate în următoarele 30 de zile. Anterior, Pelosi a criticat operațiunea desfășurată de forțele militare americane în SUA și uciderea generalului Qassem Soleimani, însărcinat cu afacerile irakiene în cadrul armatei ideologice iraniene, în urma unui bombardament.

Amintim că, în noaptea de 3 ianuarie, militarii americani au efectuat un bombardament în apropierea aeroportului din Bagdad, în urma căruia au murit cel puțin 8 persoane, nclusiv Qassem Soleimani, şeful Forţei Qods al Gărzilor Revoluţionare însărcinată cu operaţiunile externe ale Iranului, considerat unul din cele mai populare personaje din Iran și un adversar redutabil al SUA şi al aliaţilor săi.

Ulterior, Pentagonul a confirmat că operațiunea a fost lansată la indicația președintelui Donald Trump. În replică, Teheranul a promis „o răzbunare cruntă” și a calificat acțiunile armatei SUA, drept acțiuni teroriste.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: