NordNews

„Ne impun toate mârșăviile lor, aduse din Europa”. Un preot din Bălți a ținut o predică cu mesaje anti-UE

Pavel Petrov, paroh al Bisericii „Sfântul Mina” din Bălți, a folosit o retorică anti-UE și a criticat actuala guvernare în timpul unei predici ținute în lăcașul sfânt, în data de 21 septembrie. În mod special, acesta a menționat că nu s-ar mai face diferență între genuri, iar în instituțiile de învățământ din capitală ar exista toalete comune, sugerând că această practică a fost preluată din Uniunea Europeană. O înregistrare video cu declarațiile preotului a intrat în posesia NordNews, care a publicat-o. Ministerul Educației și Cercetării a infirmat afirmațiile preotului, calificându-le ca fiind falsuri. 

Potrivit imaginilor video, preotul Pavel a spus în timpul predicii: „Astăzi putem să ne închinăm, să vorbim și să trăim viața liber… democrație, ce fel de democrație? Când ne impun toate mârșăviile lor, aduse din Europa. De ce nu importă din Europa drumuri bune, farmacii eficiente? De ce nu aduc altceva, precum învățăturile de acolo? Au adus doar mârșăviile lor”.

El a mai declarat, jurându-se cu crucea-n mână, că Uniunea Europeană este „lipsită de valori” și că actuala guvernare ar importa „tot ce este mai rău” de acolo. A afirmat că în unele școli din Chișinău toaletele sunt unisex, lucruri contrazise de realitățile obiective.

„Iar zilele trecute au apărut sau nu apărut la Bălți, dar că la unele instituții de învățământ din Chișinău veceurile sunt comune, vă spun cu sfânta cruce în mână. Nu mai există separare pentru băieți și fete, chiar din școală. Noi vrem să evităm mânia lui Dumnezeu, nu să ne confruntăm cu potopul lui Noe, Sodoma și Gomora să ne ardă Dumnezeu de vii”, a spus fața bisericească.

Contactată de sursa citată pentru o reacție, Corina Lungu, reprezentantă MEC, a negat afirmațiile. Aceasta a precizat că în toate instituțiile de învățământ  din Republica Moldova sunt respectate măsurile sanitare și de gen.

„În Republica Moldova, ca și în toată lumea, avem standarde a instituțiilor de învățământ, standarde sanitaro-igienice care prevăd, foarte clar, că blocurile sanitare pentru copiii care sunt, pentru băieți și pentru fete, nimeni absolut, nici într-un fel și nici într-un mod sau altceva, nu au fost modificate, nu au intervenit asupra lor. Confirmăm, cu certitudine, că în instituțiile de învățământ toate standardele care au existat până acum, ce ține de reprezentare de gen, au fost menținute, sunt păstrate. Sunt falsuri, foarte grosolan expuse”, a declarat Corina Lungu.

La rândul său, directorul Executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a declarat că biserica „Sfântul Mina” a Mitropoliei Moldovei, care se subordonează Patriarhiei de la Moscova, face parte din „coloana a cincea”, care și-a arătat fața reală prin acțiunile părintelui Pavel Petrov.

„Preotul recurge la falsuri evidente, încercând să polarizeze anumiți enoriași împotriva Uniunii Europene. Minte cu nerușinare când afirmă că din Uniunea Europeană nu sunt aduse drumuri sau alte beneficii, deși realitatea demonstrează contrariul. Sunt absolut convins că acest personaj nu are loc în biserică și Mitropolia Moldovei ar trebui să ia atitudine în acest sens. Având în vedere că mulți preoți ai Mitropoliei Moldovei au participat la pelerinaje finanțate de Ilan Șor, tind să cred că aceste acțiuni ar putea fi influențate de indicații venite din Moscova, de la Șor în special, pe care le îndeplinește acest preot și mulți alții. Îmi pare rău că biserica moldovenească pare să se transforme într-o coloană a cincea”,a declarat Petru Macovei pentru NordNews.

În aceeași predică, părintele Pavel Petrov a îndemnat enoriașii să participe la o adunare la Catedrala Sfinților Împărați „Constantin și Elena”, pe 24 septembrie, unde se vor putea ruga pentru afirmarea poziției creștinilor ortodocși. În opinia parohului, biserica din Republica Moldova trece printr-o perioadă de prigonire.

Sursa citată l-a contactat telefonic pe părintele Pavel pentru a verifica dacă a rostit un discurs anti-UE în fața creștinilor din Bălți în data de 21 septembrie. Însă acesta a negat vehement că ar fi avut un asemenea mesaj.

***

Precizăm că Republica Moldova este țară-candidat la aderarea la UE din 2022, iar în iunie 2024 a dat startul negocierilor de aderare. De asemenea, pe 20 octombrie, va avea loc referendumul constituțional cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: