parlament.md

„Necesitatea și urgența cred că o înțelegem”. Modificările Codului electoral, aprobate de Parlament în prima lectură

Parlamentul a aprobat, în prima lectură, modificări la Codul electoral. Se întâmplă după ce în ajun, pe 3 octombrie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional Articolul 16 alin.(2) lit.e) din Codul electoral – propus și votat de PAS în Parlament, prin care se interzicea echipei partidului Șor, declarat neconstituțional, de a participa la alegeri. Proiectul de lege a fost votat de 57 de deputați, pe 4 octombrie. 

79 de deputați și-au înregistrat prezența la ședința din 4 octombrie a Parlamentului. Ordinea de zi a ședinței a avut un singur subiect – examinarea proiectului de lege privind modificarea Codului electoral. Mai exact „Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022 (art.16, 68, 91, 102) nr. 345 din 04.10.2023, lectura I”.

„Necesitatea și urgența cred cu toții că o înțelegem, mai sunt câteva zile până la campania electorală. (…) Vom mai organiza astăzi o ședință a Biroului permanent pentru a stabili ordinea ședinței plenare de mâine”, a comunicat Grosu, la începutul ședinței Parlamentului din 4 octombrie.

Ulterior, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a părăsit ședința Parlamentului, urmare a declarațiilor socialistului Vlad Batrîncea. Cel din urmă a spus că a „analizat detaliat situația creată” și că în repetate rânduri a declarat că „Curtea Constituțională nicicum nu trebuie să devină jucător politic”. Potrivit lui Batrîncea, „toate partidele trebuie să existe într-un spațiu competitiv și să poată participa la alegeri”.

Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a spus că „numărul potențial al persoanelor care cad sub aceste restricții este unul mult mai mic decât numărul persoanelor care ar fi căzut sub restricțiile anterioare”. „Vorbim aproximativ de 60-70 de persoane”, a precizat Stamate.

În contextul considerentelor Curții Constituționale, autorii proiectului de lege propun completarea Codului electoral pentru a stabili clar criteriile persoanelor care nu pot fi admise în calitate de concurent la alegeri. Astfel, se propune introducerea în lege a patru criterii:

  • persoanele sunt bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curte ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic;
  • au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării transparente, iar acest fapt a fost reținut drept argument distinct la declararea neconstituționalității partidului politic;
  • sunt culpabile de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor persoane în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale sau ale unor state, acest fapt constituind o circumstanță particulară reținută de către Curte în cuprinsul hotărârii de declarare a neconstituționalității partidului.

Restricția dată durează o perioadă de 3 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic.

Proiectul de completare a Codului electoral va fi propus pentru examinare în a doua lectură în plenul Parlamentului. Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

***

Deputații din formațiunea parlamentară PAS – partid aflat la guvernare, au votat pe 31 iulie, în lectura finală, proiectul de lege care prevedea privarea, a circa 600 de membrii din conducerea ex-Partidului „ȘOR” de dreptul de a candida la alegerile care vor fi organizate în Moldova în următorii cinci ani. Decizia parlamentarilor a venit după ce Curtea Constituțională a pronunțat, pe 19 iunie, curent, hotărârea prin care formațiunea politică, controlată și fondată de politicanul fugar Ilan Șor, a fost declarat neconstituțională.

Șor, condamnat la 15 ani de pușcărie în dosarul „Frauda Bancară”, a calificat atunci hotărârea Parlamentului drept „ilegală” și „neconstituțională”. La fel, oligarhul fugar a anunțat că va ataca decizia la Curtea Constituțională a Moldovei și, în funcție de rezultat, a dat de înțeles că este gata să-și facă dreptate, inclusiv, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO).

Președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că autoritățile vor veni cu soluții „care au menirea să nu permită bandiților și exponenților Kremlinului să altereze procesul electoral din Republica Moldova”. „O să așteptăm decizia și în dependență de decizie o să întreprindem acțiunile pentru a securiza spațiul electoral al Republicii Moldova de bandiți”, a comunicat Grosu.

Pe 3 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituțional articolul 16, alineat 2, litera (e) din Codul Electoral – propus și votat de PAS în Parlament. Așadar, membrii din conducerea ex-Partidului „ȘOR” au acum dreptul să participe la alegerile din 5 noiembrie, precum și la cele care vor fi organizate în Moldova în următorii cinci ani. Decizia a fost luată în componența judecătorilor Nicolae Roșca, Domnica Manole, Serghei Țurcan și Vladimir Țurcanu. Judecătorii Nicolae Roșca și Liuba Șova au formulat opinii separate.

În dimineața zilei de 4 octombrie, președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat că a luat act de hotărârea pronunțată de Curtea Constituțională, prin care s-a declarat neconstituțional Articolul 16 alin.(2) lit.e) din Codul electoral – propus și votat de PAS și că Parlamentul se va întruni în ședință plenară pentru a completa Codul electoral cu prevederi care îl va pune în acord cu considerentele reținute de Curtea Constituțională.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum poate fi depistat cancerul tiroidian? Poate fi tratat  complet cu iod? Trebuie îndepărtată întreaga glandă la toți pacienții? Interviu NM cu un chirurg oncolog- endocrinolog

În ultimele decenii, cancerul tiroidian este depistat tot mai des în lume. Ce metode de diagnostic ajută la identificarea la timp a problemei? Poate puncția pentru analiza oncologică să „trezească” cancerul? Se pot „vindeca” nodulii tiroidieni de unul singur, administrând iod? Oferă operația garanție de vindecare completă? Despre diagnosticul modern al cancerului tiroidian și metodele de tratament a discutat NM cu chirurgul generalist, chirurg endocrinolog-oncolog de la Spitalul Internațional Medpark, Eugeniu Condrațchi.

„Se prognozează o creștere în continuare a incidenței”

Cancerul tiroidian este astăzi una dintre cele mai răspândite boli oncologice din lume, iar numărul cazurilor a crescut în ultimele decenii. De ce s-a întâmplat acest lucru?

În ultimele decade la nivel mondial se atestă o creștere progresivă a incidenței cancerului tiroidian. 

Spre exemplu în SUA 2009 numărul de cazuri noi pe an era 32.200, iar în 2014 se presupunea deja 63.000 cazuri pe an, numărul real la momentul publicării ghidului ATA 2015 fiind totuși 37.200. 

Incidența s-a triplat în perioada 1976-2009 de la 4,9 la 14,3 la 100.000 locuitori populație. Creșterea este preponderent pe seama carcinoamelor papilare de dimensiuni mici, iar aceasta se datorează performanței metodelor ecografice care la rândul său au majorat rata puncțiilor nodulilor tiroidieni. 

Începând totuși cu 2014 incidența cancerului tiroidian, preponderent a formelor mici s-a redus, probabil datorită adoptării în practică a recomandărilor ghidurilor de specialitate prin care se descuraja BAF nodulilor <10 mm fără date de invazie extra tiroidiană și/sau adenopatiilor suspecte pentru afectare secundară.

Care este situația în Moldova? Se poate spune că este o boală răspândită în țară?

Analiza recentă GLOBOCAN 2022, care însumează date din 185 de țări, situează cancerul tiroidian pe locul al XI-lea ca incidență cu 4,7 cazuri noi la 100.000 populație și o rată a mortalității de 0,57 la 100 mii. 

Cu toate că există progrese remarcabile în diagnosticarea, înțelegerea carcinogenezei și a istoriei naturale a CT, incidența acestuia este într-o continuă creștere. Tendințele epidemiologice ale CT în Republica Moldova sunt similare cu cele din Europa și majoritatea țărilor din lume. 

În RM în anul 2011 incidența era raportată în creştere de 5 ori faţă de 1985 (de la 1,35 la 6,8 la 100 mii populație), iar în 2017 a ajuns la 11,4 la 100 mii, în 2022 după o scădere semnificativă a constituit 7,4 la 100 mii. 

În țările vecine incidența este de 6,0/100 mii în Ucraina și 6,2/100 mii în România. Totodată se prognozează creșterea incidenței a câte 3/100 mii anual, raportul femei/bărbați raportându-se la 4/1. 

Conform datelor statistice GLOBOCAN 2020 numărul cazurilor estimate de cancer tiroidian în Republica Moldova este de 318 cazuri (2,2% din totalul oncologic). De asemenea, conform acelorași date statistice, se estimează o prevalență de 991 cazuri în următorii 5 ani, rata mortalității în 2020 fiind de 0,35% (n=29).

„Puncția nu «trezește» cancerul”

Ce investigații sunt considerate astăzi „standardul de aur” în diagnosticul cancerului tiroidian?

Definitoriu  este examinarea ecografică. Ecografia este cea mai specifică și mai sensibilă metodă de diagnostic al patologiei tiroidiene. Încă pe baza rezultatelor ecografiei se stabilește dacă este necesară puncția nodulilor tiroidieni.

În plus, cu ajutorul examinării cu ultrasunete se evaluează probabilitatea afectării ganglionilor limfatici, deoarece aceștia sunt prima țintă a metastazelor în cazul unei tumori.

Abia după evaluarea acestor modificări la ecografie se stabilește dacă este necesară puncția sau dacă este nevoie de o investigație suplimentară prin tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM).

Cât de precisă este biopsia prin puncție și oferă ea întotdeauna un răspuns sută la sută fiabil?

Deși, conform studiilor internaționale, biopsia cu ac fin are o sensibilitate și o specificitate ridicate — 55–98% și, respectiv, 73–100% —, rămân trei categorii de diagnostic „nedeterminat”, care în clasificare sunt numite Bethesda III, IV și V. Acest lucru se datorează dificultății de a evalua semnele de malignitate în probele obținute la examenul citologic.

Conform sistemului Bethesda de raportare a cito patologiei tiroidiene (The Bethesda System for Reporting Thyroid Cytopathology), actualizat în 2017, riscul de malignitate în aceste categorii variază între 10 și 75%.

În general, studiile dedicate categoriilor Bethesda indică următoarele estimări ale probabilității de malignitate:

  • Bethesda I — 1–4%;
  • Bethesda II — 0–3%;
  • Bethesda III — 5–15%;
  • Bethesda IV — 15–30%;
  • Bethesda V — 60–75%;
  • Bethesda VI — 97–99%.

Pacienții se tem adesea de biopsia prin puncție, considerând că înțeparea cu acul poate „trezi” cancerul și îl poate face să metastazeze mai repede. Cât de întemeiată este această frică?

De fiecare dată le explic pacienților mei că puncția NU „trezește” cancerul, NU răspândește cancerul, NU transformă un nodul benign într-o tumoare malignă.

Mulți sunt convinși că rezultatele bune ale unei analize generale de sânge exclud complet o boală oncologică. Care este legătura reală dintre analiza sângelui și prezența posibilă a unui nodul malign în glanda tiroidă?

Din păcate, nu există nicio legătură. Nu există analize de sânge care ar putea confirma sau exclude cancerul tiroidian de origine foliculară (papilar, folicular, oncocitar). Totuși, merită menționat că, dacă nivelul calcitoninei din sânge se află în limitele normei, se poate exclude cel puțin carcinomul medular — o formă agresivă de cancer.

Există cazuri în care tumora este descoperită întâmplător, în timpul unei ecografii de rutină?

Majoritatea cazurilor de tumori tiroidiene sunt depistate tocmai în timpul unei ecografii de rutină, al unui examen de screening sau pur și simplu al unei investigații făcute din curiozitate.

„Nu toți pacienții au nevoie de îndepărtarea completă a glandei tiroide”

Când diagnosticul este confirmat, este întotdeauna necesară intervenția chirurgicală de îndepărtare completă a organului sau sunt posibile intervenții care îl păstrează?

Volumul operației este stabilit întotdeauna individual. Aceasta înseamnă că nu toți pacienții au nevoie de tiroidectomie totală (îndepărtarea chirurgicală completă a glandei tiroide) și, desigur, nici lobectomia (îndepărtarea unuia dintre cei doi lobi ai glandei tiroide) nu se potrivește fiecăruia.

De asemenea, se evaluează separat necesitatea limfadenectomiei centrale sau chiar a celei laterale radicale — adică îndepărtarea ganglionilor limfatici situați în zona centrală a gâtului, lângă glanda tiroidă, și a ganglionilor din zona laterală a gâtului, în care au fost descoperite sau sunt suspectate metastaze. La fel stau lucrurile și cu alte intervenții. Toate aceste decizii se iau individual, în funcție de situația medicală  concretă.

Cum funcționează terapia cu iod radioactiv (radio iodoterapia) și cui îi este cu adevărat necesară după operație?

Când le explic pacienților această procedură, folosesc două metafore: “Vișina de pe tort” și “În loc să căutăm acul în carul cu fân, mai bine dăm foc fânului.”

Iodoterapia presupune acumularea iodului-131 în țesuturile care au afinitate pentru glanda tiroidă (țesutul rezidual din loja tiroidiană, metastazele din ganglionii limfatici). Timp de 2–6 luni, acest iod distruge țesuturile asupra cărora este direcționată acțiunea lui.

Procedura în sine arată astfel: pacientul ia o capsulă specială cu iod radioactiv, iar după 2–3 zile se efectuează scanarea întregului corp. După scanare se determină unde anume s-a acumulat acest radiofarmaceutic. În ziua următoare după administrarea iodului, pacientul reia terapia hormonală de substituție cu levotiroxină, iar după această procedură este necesar să se respecte restricții privind contactul cu alte persoane.

Cât despre indicații, radio iodoterapia are criterii de aplicare clar standardizate:

  • Efectuarea obligatorie după tiroidectomia totală (îndepărtarea întregii glande tiroide)
  • Prezența ganglionilor limfatici cu metastaze confirmate histologic
  • Nivelul tiroglobulinei în perioada postoperatorie mai mare de 2,00
  • Margini de rezecție ale glandei tiroide pozitive, în absența posibilității de a efectua o reintervenție de totalizare.

În toate celelalte cazuri se evaluează ansamblul factorilor de risc și se determină probabilitatea de recidivă.

Se aplică în cancerul tiroidian chimioterapia sau radioterapia clasică?

Din păcate nu există chimioterapie citolitică în cazul cancerelor tiroidiene .Metoda principală de tratament rămâne intervenția chirurgicală radicală, urmată de terapia cu iod radioactiv.

Radioterapia, în anumite regimuri, se prescrie doar în cazurile de tumori inoperabile sau de țesuturi tumorale reziduale inoperabile după operație, rezistente la iodul radioactiv.

În ceea ce privește chimioterapia, din păcate, ea nu se aplică. Este posibilă prescrierea terapiei cu inhibitori de kinaze în cazul epuizării tuturor celorlalte metode de tratament disponibile și la confirmarea mutațiilor la nivelul genelor (BRAF V600, în special pTERT).

Teoretic, astfel de preparate ar trebui să oprească sau să limiteze distrugerea necontrolată a ADN-ului celulelor tumorale, însă această abordare se află încă în stadiul de cercetare și este extrem de costisitoare.

„Iodul obișnuit nu micșorează nodulii!”

Unele persoane încearcă să se trateze singure cu iod, după ce descoperă noduli tiroidieni. Cu ce este periculoasă administrarea necontrolată a preparatelor cu iod fără recomandarea medicului?

Administrarea necontrolată a iodului, ca, în principiu, și utilizarea necontrolată a oricăror medicamente, poate duce la diverse tulburări. De aceea nu recomand acest lucru.

Cantitățile mari de iod pot provoca hipertiroidie (intoxicație hormonală) sau chiar hipotiroidie paradoxală. Ambele stări pot declanșa creșterea necontrolată a tumorilor tiroidiene.

Este important de menționat: iodul nu micșorează nodulii!

Ce puteți spune despre suplimentele alimentare pentru glanda tiroidă? Cât de eficiente sunt?

Eu spun întotdeauna următorul lucru: totul e bine atât timp cât nu creează probleme.

Se pot lua preparate cu seleniu, zinc, iod și alte suplimente. Totuși, recomand să începeți administrarea lor doar după consultația cu endocrinologul, pentru a obține efectul dorit și a evita probleme serioase care pot progresa. În special, este vorba despre cancerul tiroidian, tireotoxicoză și alte boli.

„Formele foliculare de cancer sunt vindecabile”

Cancerul tiroidian este considerat una dintre cele mai vindecabile forme de cancer. Sunteți de acord cu aceasta? Care este situația vindecării pacienților în Moldova?

Da, absolut. Dacă boala este diagnosticată la timp și se efectuează intervenția chirurgicală optimă, formele foliculare de cancer sunt vindecabile. În cazul formelor mai agresive, totul depinde de stadiul în care a fost descoperită boala. Totuși, în cazul diagnosticării la timp, prognosticul este, de asemenea, favorabil.

Cum trăiesc persoanele aflate în remisiune? Cum se schimbă viața după îndepărtarea tumorii?

Aici nu este vorba despre îndepărtarea tumorii ca atare, ci despre îndepărtarea fie a unui lob al glandei tiroide, fie a întregii glande tiroide, cu posibilă limfodisecție.

Calitatea vieții depinde de felul în care a decurs operația. Dacă intervenția a decurs fără complicații, iar factorii de risc de recidivă nu presupun necesitatea terapiei cu iod radioactiv, atunci, în afară de luarea unei pastile dimineața, nu apar alte schimbări în calitatea vieții. Dimpotrivă, dacă operația a fost complicată de lezarea nervilor laringieni recurenți sau de apariția hipoparatiroidismului, calitatea vieții chiar are de suferit.

Dacă vorbim despre profilaxia cancerului tiroidian, există modalități reale de a reduce riscul apariției lui și ce control medical anual minim (check-up) recomandați unei persoane sănătoase?

Dacă vorbim despre screeningul cancerului tiroidian, trebuie să știți că există. 

Totuși, se pot evidenția câțiva factori principali la care merită să fie acordată atenție:

  • Antecedente familiale de cancer tiroidian
  • Prezența nodulilor tiroidieni
  • Hipotiroidie pe fondul tiroiditei autoimune

Ținând cont că toți acești factori sunt analizați și în contextul regiunilor cu deficit de iod, din care face parte și țara noastră, ar fi oportun să se efectueze o ecografie a glandei tiroide o dată la 1–2 ani și să se facă analiza hormonului tireotrop (TSH) o dată la șase luni.

Material de parteneriat

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: