Profimedia Images

Nevaccinarea ar putea genera pierderi de $33 mln pentru Republica Moldova, până în 2035

Republica Moldova ar putea înregistra, până în 2035, peste 9 300 de cazuri de îmbolnăviri din cauza nevaccinării. Totodată, impactul economic generat de această situație este estimat la 33 de milioane de dolari. Datele au fost prezentat în cadrul unor audieri publice organizate de Comisia parlamentară pentru protecție socială, sănătate și familie marți, 7 aprilie.

Secretara de stat a Ministerului Sănătății, Angela Paraschiv, a declarat că o rată scăzută de vaccinare afectează sănătatea populației și generează costuri publice semnificative.

„A nu vaccina nu este o alegere izolată, este o decizie care crește riscurile pentru copii să facă forme grave de maladii, pentru care nu au fost imunizați, din păcate”, a subliniat secretara de stat, relatează Moldova 1.

Angela Paraschiv a mai precizat că inacțiunea în domeniul imunizării nu se măsoară doar în cazuri de boală sau focare, ci și în presiunea suplimentară asupra serviciilor medicale, pierderile economice și impactul social pe termen lung.

„Deși sistemul de sănătate, în cazul unei epidemii, generează efecte, consecințele sunt distribuite mult mai larg în educație, protecție socială, economie, comunitate, comunicare politică și încredere instituțională”, a mai spus oficiala.

Fiecare dolar investit în vaccinare generează beneficii de $10

Reprezentanta Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) în Republica Moldova, Maja Damaj, a menționat că vaccinarea nu înseamnă doar protejarea copiilor de boli, ci ține și de capacitatea unei țări de a investi în viitorul său. Alegerea nu este doar între vaccinare și nevaccinare, ci și între beneficii economice și costuri care pot fi evitate.

„Randamentul investiției pentru atingerea unei acoperiri vaccinale de 95% este estimat la aproximativ 11:1. Cu alte cuvinte, fiecare dolar investit în vaccinare generează peste 10 dolari în beneficii economice și costuri evitate”, a exemplificat Maja Damaj.

Șefa Secției Sănătate UNICEF, Angela Capcelea, a declarat că, din pierderile estimate de 33 de milioane de dolari ca urmare a ratării vaccinării, 10 milioane revin doar rujeolei. Per total, peste 80% din pierderi reprezintă costuri economice și sociale asociate deceselor premature cauzate de boli prevenibile prin vaccinare.

„Cel mai dureros este că, din cauza lipsei vaccinării, pierdem vieți, vieți de copii care pot contribui la prosperitatea acestei țări”, a subliniat specialista.

În Republica Moldova, peste 4.000 de copii cu vârsta sub 5 ani nu erau vaccinați, potrivit datelor din 2024, iar riscul ca numărul acestora să crească este ridicat.

Circa 350 de decese prevenite anual prin vaccinare

Nicolae Furtună, șef de direcție la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a declarat că, datorită programului de imunizări, anual în Republica Moldova sunt prevenite peste 42.000 de cazuri de îmbolnăviri și circa 350 de decese, preponderent în rândul copiilor. Renunțarea la vaccinare înseamnă pierderea controlului asupra bolilor, a remarcat specialistul.

„Din 2002, când am implementat vaccinul combinat trivalent contra rubeolei, rujeolei și oreionului, am crezut că nu vom mai cunoaște despre acestea decât din sursele bibliografice. Însă, atunci când am crezut că am atins cele mai înalte culmi și am slăbit controlul asupra vaccinării, rujeola a lovit, cu 400 de cazuri între anii 2024–2025. Și nu vorbim doar despre statistici de boală, ci despre consecințele pentru acești copii”, a spus Nicolae Furtună.

Din perspectiva costurilor, specialistul a menționat că, dacă o doză de vaccin contra rujeolei costă 50 de lei, cheltuielile pentru tratarea unui caz de boală pornesc de la 6.500 de lei și pot depăși 36.000 de lei, în funcție de gravitate și complicații. Nicolae Furtună a atras atenția și asupra contagiozității ridicate a acestei maladii.

„Dacă aș avea infecția, fiți siguri că cei nevaccinați ar pleca toți de aici cu rujeolă. Când vorbim despre contagiozitate înaltă și despre o perioadă lungă de incubație, un bolnav, în două perioade maximale de incubație, poate genera până la 29 de pacienți. Și, dacă nu întreprindem nimic, costul total ar depăși 1 miliard de lei. Acestea sunt doar costuri directe pentru managementul pacientului, fără alte cheltuieli”, a detaliat șeful de direcție la ANSP.

Sancțiuni pentru refuzul neîntemeiat al vaccinării

Nicolae Furtună a declarat că Republica Moldova are ce învăța din experiența statelor europene în ceea ce privește sancționarea refuzului neîntemeiat al vaccinării. Specialistul a oferit exemple precum neadmiterea în instituțiile de învățământ și lipsirea de indemnizații sociale pentru copiii neimunizați.

De asemenea, acesta a pledat pentru intensificarea campaniilor de informare și combaterea dezinformării despre vaccinare, precum și pentru acordarea unor facilități, cum ar fi o zi liberă de la muncă pentru părinții care își duc copiii la vaccinare. Nicolae Furtună a subliniat că, raportat la costurile care pot fi evitate, investițiile sunt reduse și pot aduce beneficii semnificative pe termen lung.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: