Kovesi

„Niciodată nu o să ai bugetul perfect și clădirea perfectă“. Sfatul Laurei Codruța Kovesi pentru procurorii moldoveni

În timpul vizitei la Chișinău, procurorul-șef al Parchetului European a comentat situația Procuraturii Anticorupție care, de aproape un an de zile, își caută sediu. Laura Codruța Kovesi a spus că „niciodată nu o să ai ca instituție bugetul perfect, resursele perfecte, clădirea perfectă, legislația perfectă”. „Le-am spus în întâlnirile mele: suflecați-vă mânecile și apucați-vă de treabă”, a relatat Laura Codruța Kovesi. 

Procurorul-șef al Parchetului European, aflat recent la Chișinău, a fost solicitat să comenteze la emisiunea Cutia Neagră de la TV8 cum vede situația Procuraturii Anticorupție care de aproape un an de zile își caută un sediu „și spune că se descurcă cu greu în sarcinile care le are pentru că nu are o clădire, nu are unde să pună birourile pentru procurori, ofițeri”.

„Cu toții trebuie să fim conștienți că nici o schimbare nu vine peste noapte. Lupta cu corupția presupune un proces social de transformare foarte complex. (…) Până la urmă, exact ce le-am spus în întâlnirile mele: suflecați-vă mânecile și apucați-vă de treabă. Niciodată nu o să ai ca instituție bugetul perfect, resursele perfecte, clădirea perfectă, legislația perfectă. În cele din urmă trebuie să-ți faci treaba. (…) Indiferent de modul de organizare, indiferent de legislația care este aleasă. Până la urmă ajungem la modul în care procurorii și judecătorii, și polițiștii, își fac treaba cu curaj și perseverență”, a declarat Laura Codruța Kovesi.

***

În 2016 a fost adoptată o lege care prevede că Procuratura Anticorupție trebuie să aibă propriul sediu. Momentan Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție împart aceeași clădire, iar procurorii anticorupție nu dispun de propriile echipamente tehnice pentru desfășurarea acțiunilor specifice. „Noi nu avem tehnica noastră separată, nu avem echipamentul necesar. Noi trebuie să ne rugăm la CNA să facă ei aceste măsuri, nu le putem face singuri. (…) Sunt lucruri care nu au fost implementate și care ne fac lucrul de zi cu zi mai dificil”, a declarat șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin în iunie 2023. Detalii AICI.

Mai multe mesaje privind necesitatea unui nou sediu pentru angajații Procuraturii Anticorupție au apărut după ce, pe 1 februarie 2024, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care a fost majorat efectivul-limită al instituției cu 54 de unități de personal. Astfel, numărul de angajați al instituției ar urma să ajungă la 198.

Ulterior, Dragalin a spus că instituția pe care o conduce se poate muta în clădirea în care se află în prezent Academia de Știință. În reacție, comunitatea academică a declarat că se opune transferului clădirii Academiei de Științe către Procuratura Anticorupție.

După ce comunitatea academică de la Academia de Științe s-a opus transferului, și comunitatea Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” s-a revoltat. Reprezentanții instituției au raportat că Procuratura Anticorupție ar intenționa să preia două blocuri de studii ale universității – unul din strada Gh. Iablocikin, unde a activat Universitatea de Stat din Tiraspol și al doilea – de pe strada Doina, unde a activat Institutul de Științe ale Educației. Comunitatea a cerut stoparea preluării și a lansat o petiție, totodată s-a adresat președintelui Parlamentului.

În reacție, șefa Procuraturii Anticorupție a spus că atât sediul Academiei de Științe, cât și sediul Universității Pedagogice, sunt propunerile Guvernului. Totuși, Dragalin consideră că deocamdată din tot ce a vizitat, clădirea Universității Pedagogice este cea mai potrivită pentru activitatea Procuraturii Anticorupție.

În scandal a intervenit atunci și ministrul Educației și Cercetării. Dan Perciun a dat asigurări că proprietățile Universității Pedagogice „Ion Creangă” vor rămâne în gestiunea universității și urmează să fie utilizate exclusiv în scopuri didactice.

În iunie 2024, Guvernul a anunțat că examinează opțiunea în care ex-sediul Procuraturii Generale să găzduiască noul sediu al Procuraturii Anticorupție. În prezent, această clădire este folosită de angajații Autorității Naționale de Integritate și de cei ai Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Mai târziu, în august, Guvernul a declarat că ex-clădirea Procuraturii Generale din centrul Chișinăului nu va putea fi folosită pentru noul sediul al Procuraturii Anticorupție. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nu pot fi mutate. Astfel, Guvernul caută o nouă locație pentru sediul Procuraturii Anticorupție. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: