Nicușor Dan, prima reacție după căderea Guvernului Bolojan: „Exclud alegerile anticipate”

Preşedintele României, Nicuşor Dan, exclude alegerile anticipate, după căderea Guvernului Bolojan, pe 5 mai. Liderul de la Cotroceni a anunțat că începe consultările informale cu partidele. Oficialul a dat asigurări că România va avea un guvern pro-occidental, „într-un termen rezonabil”.

„Guvernul a fost demis azi, de Parlament. Nu e un moment fericit în nicio democraţie, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm, România este un stat stabil, instituţiile statului funcţionează şi România are o direcţie pe care şi-o urmează”, a spus președintele României.

Nicuşor Dan a mai spus că înţelege aşteptările românilor, în special legate de corupţie și de viaţa de zi cu zi, şi o să le aibă în vedere în discuţiile cu partidele, pentru formarea unui nou guvern.

„Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil, exclud, deci, scenariul alegerilor anticipate, şi subliniez – la capătul acestor proceduri vom avea un guvern pro-occidental. Cu calm, vom trece prin asta”, a menţionat şeful statului în mesaj. 

Amintim că, pe 5 mai, Guvernul Bolojan a fost demis. Parlamentul a adoptat cu 281 de voturi o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului de miniștri.

Moțiunea a fost depusă la sfârșitul lunii aprilie de Partidul Social Democrat, care până recent a făcut parte din coaliția de guvernare pro-europeană de la București, și Alianța pentru Unirea Românilor – formațiune de extremă dreaptă cu viziuni eurosceptice. Aceasta a venit pe fondul crizei politice declanșate după ce, pe 20 aprilie, PSD și-a retras sprijinul politic pentru Ilie Bolojan, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar.

Ce urmează

Conform Constituției României, odată cu adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul este demis politic, însă premierul și miniștrii nu își încetează activitatea în aceeași clipă în sens administrativ. Cabinetul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, dar are atribuții limitate: poate face doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice.

După demiterea Guvernului, președintele României trebuie să consulte partidul care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, partidele parlamentare. În urma acestor consultări, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția nu impune un termen exact pentru desemnare imediat după căderea Guvernului, dar stabilește un termen clar după desemnare: candidatul are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Cabinetului.

Dacă prim-ministrul desemnat și echipa sa obțin votul de încredere al Parlamentului, Guvernul este numit de președinte, iar membrii Cabinetului depun jurământul. Din acel moment, noul Executiv își intră deplin în atribuții.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, îl acuză pe secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, de manipulare și răspândirea unor informații false privind reforma administrației publice locale în autonomie. Reacția vine după ce Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială ar fi blocată în Găgăuzia din cauza lipsei unei Adunări Populare „reprezentative”.

Gaidarji respinge acuzațiile și susține că, în urmă cu câteva zile, a transmis Cancelariei de Stat o solicitare oficială pentru o întrevedere cu Buzu. Potrivit acestuia, întâlnirea urma să vizeze planurile Guvernului privind amalgamarea localităților din Găgăuzia, ținând cont de statutul special al autonomiei.

Președintele Adunării Populare afirmă că solicitarea sa nu a primit răspuns și că Buzu nu ar fi manifestat deschidere pentru un dialog cu autoritățile de la Comrat.

Adunarea Populară a Găgăuziei nu refuză dialogul. Noi am făcut primul pas. Am solicitat o întrevedere și am demonstrat deschidere și responsabilitate. Cel care a ales să nu răspundă și să manipuleze este domnul Buzu”, a declarat Gaidarji.

El susține că declarațiile secretarului general al Guvernului creează în mod artificial impresia că autoritățile găgăuze se opun reformei și cooperării cu autoritățile centrale.

Gaidarji s-a adresat și premierului Vasile Tofan, precum și donatorilor externi și Delegației Uniunii Europene la Chișinău, cărora le-a cerut să ia act de poziția sa. El consideră că declarațiile lui Buzu subminează reforma și transformă Adunarea Populară și autonomia într-o „problemă”.

Amintim că, pe 11 august, Alexei Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Secretarul general al Guvernului a menționat că, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”.

***

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.

Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.

Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: