Nistrul seacă. Cât de mare este riscul pentru alimentarea cu apă a Chișinăului? ANALIZĂ

Alimentarea cu apă a Chișinăului este pusă în pericol, din cauza scăderii critice a nivelului apei din Nistru. NewsMaker explică cum este legată această situație de lacul de acumulare de pe Nistru, aflat pe teritoriul Ucrainei, ce au convenit Kievul și Chișinăul și ce măsuri iau autoritățile centrale și municipale pentru a evita un deficit de apă în capitală.

Lacul de acumulare de pe Nistru

Nistrul continuă să scadă, iar situația pe sectorul moldovenesc al râului depinde în mare măsură de nivelul apei din lacul de acumulare de pe Nistru, aflat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, care a vizitat lacul de acumulare la începutul lunii august, nivelul apei a ajuns la 112,95 metri deasupra nivelului mării, cu aproximativ patru metri mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Lacul de acumulare de pe Nistru, cel mai mare de pe acest râu, se află la granița dintre regiunile ucrainene Cernăuți și Vinița. Deși se află pe teritoriul Ucrainei, modul în care este gestionat și volumele de apă deversate influențează direct ecosistemul și alimentarea cu apă a Republicii Moldova. Din acest motiv, Chișinăul și Kievul își coordonează îndeaproape acțiunile privind reglarea debitului.

Directorul executiv al asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițki, a declarat pentru NewsMaker că între Chișinău și Kiev este în vigoare, din 1 iunie 2024, un acord prin care Ucraina se angajează să deverseze din lacul de acumulare cel puțin 100 de metri cubi de apă pe secundă.

„În ultimii ani, în bazinul Nistrului este tot mai puțină apă. Precipitațiile care au fost iarna s-au infiltrat în mare parte în sol și nu s-au scurs în râu. Lacul de acumulare de pe Nistru a rămas necompletat. Primăvara a trecut practic fără precipitații și am ajuns în sezonul de vară cu un nivel foarte scăzut al apei”, a declarat Trombițki.

Potrivit acestuia, la începutul lunii iulie a presupus că partea ucraineană se va adresa Republicii Moldova cu propunerea de a revizui înțelegerile. Atunci, scria ecologistul, afluxul de apă din Carpați în lacul de acumulare era de 30 de metri cubi pe secundă, în timp ce din lacul de acumulare erau deversați 100 de metri cubi pe secundă.

Trombițki susține că se aștepta, încă de la începutul lunii, ca partea ucraineană să propună Republicii Moldova revizuirea înțelegerilor. La acel moment, scria ecologistul, afluxul de apă din Carpați în lacul de acumulare era de doar 30 de metri cubi pe secundă, în timp ce Ucraina deversa 100 de metri cubi de apă pe secundă.

În iulie, Republica Moldova și Ucraina au convenit să mențină acest volum până la sfârșitul lunii, iar la sfârșitul lunii iulie au convenit ca, în primele două săptămâni ale lunii august, Ucraina să reducă deversarea apei la 85 de metri cubi pe secundă.

Potrivit datelor Ministerului Mediului, afluxul în lacul de acumulare de pe Nistru constituie 30 de metri cubi de apă pe secundă, iar volumul acestuia s-a redus aproape de două ori — de la 3 miliarde la 1,6 miliarde de metri cubi de apă.

Potrivit lui Ilia Trombițki, „nivelul mort” al lacului de acumulare este de 102,5 metri deasupra nivelului mării. La atingerea acestuia, volumul de apă deversat va fi egal cu afluxul.

Pericol pentru alimentarea cu apă a Chișinăului?

Potrivit lui Ilia Trombițki, Nistrul asigură alimentarea cu apă a mai multor orașe mari din Republica Moldova, inclusiv Chișinău, Orhei, Soroca și Bălți. Expertul spune că scăderea nivelului râului nu va afecta nordul țării, deoarece sistemele de captare a apei din această zonă nu depind de nivelul Nistrului. Cel mai mare risc există însă pentru Chișinău.

„Deoarece anterior exista o singură conductă care capta apa de la un anumit nivel al Nistrului, exista riscul ca aceasta să ajungă deasupra apei și alimentarea să fie întreruptă”, a explicat ecologistul.

Potrivit directorului „Apă-Canal Chișinău”, Anatolie Lichii, stația de pompare din Vadul lui Vodă, de unde apa este livrată către Chișinău, a fost proiectată să funcționeze la un nivel al apei de 9 metri.

„În prezent, aceasta funcționează la un nivel de 8,3 metri. Presupunem că riscul ar putea apărea după scăderea nivelului la 8,2 metri. Dar aceasta este doar o presupunere. Depunem eforturi pentru ca nivelul apei în zona captării să nu scadă și să existe suficientă apă pentru alimentarea orașului”, a declarat Lichii, citat de TVR Moldova.

Posibilele probleme privind alimentarea cu apă a Chișinăului au provocat un schimb de replici între ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, și primarul capitalei, Ion Ceban. Dacă inițial edilul a negat existența unor riscuri, ulterior a anunțat că, în ultimele două săptămâni, la Vadul lui Vodă au fost efectuate lucrări pentru asigurarea alimentării cu apă a orașului. Printre măsurile luate se numără instalarea unui baraj provizoriu, menit să mențină nivelul necesar al apei.

În cadrul unui briefing organizat la stația de captare a apei, Ceban a declarat că, pentru soluționarea problemei alimentării cu apă, autoritățile au instalat o stație de pompare plutitoare, a cărei capacitate acoperă jumătate din necesarul zilnic de apă al capitalei, în cazul unui deficit sau al unor situații de forță majoră. În plus, pentru asigurarea orașului cu apă sunt utilizate 26 de puțuri arteziene și o mină care furnizează orașului apă tehnică.

Guvernul a anunțat că a transmis capitalei patru motopompe pentru pomparea apei. Potrivit informațiilor autorităților centrale, una dintre acestea funcționează deja, în timp ce autoritățile municipale au comunicat că nu au reușit să o pună în funcțiune.

Expertul Ilia Trombițki consideră că Chișinăul va reuși să rezolve problema și să asigure locuitorii capitalei cu apă. Pe termen lung, una dintre soluții, în opinia sa, ar putea fi construirea unei uzine de desalinizare în regiunea Odesa. „Acest lucru nu este atât de costisitor. În prezent, desalinizarea costă mai puțin de 0,5 dolari pentru un metru cub de apă”, a concluzionat ecologistul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ansa.gov.md

Controale ANSA în câmp: Peste 13 900 de hectare de culturi pentru producerea semințelor, verificate

Inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) verifică, la nivel național, loturile de culturi destinate producerii semințelor. Aceste controale sunt necesare pentru certificarea semințelor, au precizat reprezentanții instituției. În cazul în care sunt identificate abateri, precum îmburuienarea excesivă, atacul bolilor și dăunătorilor sau culturile grav afectate de calamități naturale, sunt emise acte de respingere a sectoarelor semincere.

Potrivit ANSA, sunt verificate calitatea soiurilor și hibrizilor, respectarea regulilor de producere a semințelor și conformitatea cu standardele stabilite. Aceste controale sunt necesare pentru certificarea semințelor, a precizat Agenția.

Din prima decadă a lunii iunie, inspectorii ANSA au efectuat verificări în teren la culturile destinate producerii semințelor, precum și în pepinierele unde sunt crescuți puieți și alte plante pentru plantare. Până în prezent, inspectorii ANSA au verificat 13 940 de hectare de loturi semincere. Dintre acestea, 2 376 de hectare sunt culturi cerealiere din grupa I (grâu, orz, ovăz și secară), 4 725 de hectare sunt cereale din grupa II (porumb și floarea-soarelui), 335 de hectare sunt culturi de leguminoase pentru boabe, iar 1 977 de hectare sunt plante furajere. Totodată, au fost inspectate aproximativ 350 de hectare de culturi horticole. Dintre acestea, 167 de hectare reprezintă material de înmulțire și săditor pomicol și bacifer, 165 de hectare – material de înmulțire și săditor viticol, iar 19,6 hectare – material săditor decorativ.

Potrivit Agenției, în această perioadă, controalele continuă la loturile de hibridare a porumbului și florii-soarelui, precum și în pepinierele horticole din întreaga țară.

„La finalizarea fiecărui control, inspectorii perfectează documentele de inspecție în câmp în baza constatărilor din teren. În situațiile în care sunt identificate abateri, precum nerespectarea distanțelor de izolare, îmburuienarea excesivă, atacul de boli și dăunători, inclusiv organisme de carantină, sau culturi grav afectate de calamități naturale, care compromit calitatea semințelor, sunt emise acte de respingere a sectoarelor semincere, conform prevederilor legale”, a precizat Agenția.

Precizăm că asemenea controale au fost desfășurate și în anul 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: