NM espresso

NM Espresso: CEC a respins plângerile împotriva PAS, „Alternativa” este „sabotată”, iar România și UE schimbă sistemul de trecere a frontierei

Marina Ghilien
| 16 septembrie, 2025
08:19

Moldova și Consiliul Europei

Din noiembrie, Republica Moldova va prelua președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei. Șeful oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange, a declarat că Moldova „va face față cu succes sarcinilor stabilite”. În cadrul președinției sunt planificate o conferință a miniștrilor pe teme sociale și o reuniune privind Convenția de la Lanzarote, precum și discuții despre combaterea corupției electorale în contextul inițiativei Consiliului Europei – Pactul pentru democrație. Lange a subliniat că aceste eforturi „vor avea un impact direct asupra reformelor și parcursului european al Moldovei”.

Votarea la domiciliu

CEC a reamintit că alegătorii care, din motive de sănătate sau alte cauze întemeiate, nu vor putea veni la secția de votare pe 28 septembrie, pot vota la domiciliu, cu condiția să depună personal o cerere.

Promisiuni electorale: analiza NM

O parte semnificativă a agitației electorale din ajunul alegerilor parlamentare este dedicată economiei și creșterii veniturilor populației. În articolul „Vom dubla totul. Ce promit politicienii moldoveni și ce nu va fi niciodată realizat”, NM, împreună cu experți, a analizat principalele promisiuni economice ale politicienilor: care dintre ele sunt serioase și care reprezintă doar populism.

Plângeri la CEC: de la PLDM, „Alternativa”, PNM și Stamati

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a depus o plângere la CEC, acuzând-o pe Președinta Maia Sandu că sprijină PAS în campania electorală. Liderul PLDM, Vlad Filat, susține că întâlnirile șefei statului cu diaspora peste hotare „au avut caracter de întruniri electorale”, inclusiv summitul de la Potsdam, unde Sandu a vorbit despre „mobilizarea record” a 400 de mii de voturi.

Anterior, CEC a respins trei plângeri împotriva PAS depuse de „Partidul Nostru”, PNM și candidata independentă Olesea Stamati. Reclamanții afirmau că ministrul muncii și protecției sociale, Alexei Buzu, utilizează resurse administrative și participă în campania electorală. CEC a considerat însă că Buzu a acționat ca persoană privată sau înainte de începerea oficială a campaniei.

De asemenea, CEC a respins plângerile Blocului „Alternativa” și ale PNM, care acuzau PAS și Platforma DA de formarea unui bloc electoral ascuns. Drept temei fusese prezentată o înregistrare audio, presupus, cu vocea lui Dinu Plîngău, dar CEC a constatat că învinuirile nu sunt susținute cu probe. PAS a calificat acuzațiile drept „absolut nefondate”, subliniind că foștii lideri ai Platformei DA figurează pe lista partidului de guvernământ ca independenți.

„Alternativa” oferă bani?

Primarul Chișinăului și candidatul Blocului „Alternativa”, Ion Ceban, a comunicat despre înscenarea unor „provocări”: persoane necunoscute se dau drept reprezentanți ai blocului și oferă bani alegătorilor. Ceban a subliniat că „Alternativa” nu oferă bani și i-a îndemnat pe susținători să documenteze astfel de cazuri.

Șor: noi percheziții

În Moldova au avut loc 30 de percheziții noi, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidelor, coruperea alegătorilor și spălarea banilor. Zece persoane au fost reținute. Potrivit anchetei, schema descoperită este legată de grupul oligarhului fugar Ilan Șor și includea „operațiuni suspecte” cu numerar, criptomonede și valută străină. Forțele de ordine au confiscat bani, echipamente și documente care confirmă racolarea alegătorilor pentru sprijin la alegerile din 28 septembrie.

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că, înainte de începerea campaniei electorale, oamenii legii au întocmit procese-verbale privind coruperea electorală pentru mai mult de 30 de mii de persoane. Conform declarațiilor sale, la buget au fost deja încasate aproximativ 18 milioane de lei, iar aceste procese-verbale au devenit „un semnal” pentru cei care ar putea ulterior coopera cu ancheta ca martori, și nu ca inculpați.

Declarații de avere: Moldova Mare

NM a analizat declarațiile de avere și venituri ale primilor cinci candidați ai Partidului Moldova Mare. Lista este deschisă de fosta procuroare și lideră a formațiunii, Victoria Furtună. În declarația pentru 2024, aceasta a indicat venituri în euro și lei, cadouri, indemnizații din România, precum și trei credite în valoare totală de peste 33 de mii de euro.

Furtună nu deține locuință proprie, însă din 2017 locuiește într-un apartament de 101 m² și conduce o Skoda Superb primită prin contract de cesiune.

Transnistria: cazul lui Vadim Pogorlețchi

Organizațiile pentru drepturile omului Promo-Lex și EPLN au apelat la raportorii speciali ai ONU, solicitând intervenția în cazul activistului Vadim Pogorlețchi, condamnat în Transnistria la 16 ani de închisoare pentru „trădare de patrie” și „negarea rolului pacificatorilor ruși”. Potrivit apărătorilor drepturilor omului, el este de peste trei ani deținut „în condiții inumane”, iar procesul de judecată a fost motivat politic.

Noua bursă de valori din Moldova

La Chișinău a fost anunțată crearea unei noi burse de valori – un proiect comun al Guvernului Moldovei, Bursei de Valori București și al unui grup de investitori, cu un capital social de 3 milioane de euro. Bursa își va începe activitatea în vara anului 2026 și, potrivit premierului Dorin Recean, va fi „o oportunitate concretă pentru antreprenorii noștri și pentru investitorii străini”.

Ministra Economiei, Doina Nistor, a numit inițiativa „unică” și a subliniat că aceasta este un pas important pentru creșterea numărului de companii locale și dezvoltarea pieței de capital.

Control la frontieră fără ștampile?

Începând cu 12 octombrie, România și alte țări ale UE vor introduce sistemul de înregistrare a intrărilor și ieșirilor Entry/Exit System (EES), care va înlocui ștampilele din pașapoartele cetățenilor țărilor terțe, inclusiv Republica Moldova. Noul sistem va înregistra date despre fiecare intrare și ieșire, amprentele, scanarea facială, numele și traseul. Datele biometrice vor fi actualizate o dată la trei ani.

EES va fi implementat treptat pe parcursul a 170 de zile, iar, potrivit Poliției de Frontieră a României, scopul său este „consolidarea securității” și combaterea migrației ilegale.

Campionii noștri

Judoka moldoveancă Oxana Diacenco a câștigat medalia de aur la Campionatul Balcanic din Bosnia și Herțegovina, obținând locul întâi la categoria peste 78 kg. Potrivit Ministerului Apărării, Diacenco reprezintă Centrul Sportiv al Armatei Naționale a Moldovei.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 16 septembrie

09:00 – Consiliul Superior al Magistraturii se va întruni în ședință;
10:00 – Curtea de Apel va examina apelurile avocaților deputatului Alexandr Nesterovschi;
10:00 – ANRE se va întruni în ședință;
11:00 – Curtea de Apel va examina apelul avocaților deputatei Irina Lozovan și ale soțului acesteia, Pavel Gârleanu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Viață

Trei femei, căutate după inundațiile de la granița Nepal–Tibet. Un restaurant din Chișinău cere ajutor

Politică

„Salut, Moldova!”: Zelenski s-a adresat în română, ucraineană și engleză mulțimii din PMAN. Ce mesaje au transmis Sandu și Dan (VIDEO)

Politică

„Nu știu care-i scandalul”. Prima reacție a președintelui României după dezvăluirile Recorder despre șeful SPP, Lucian Pahonțu

Mihaela Conovali
| 28 august, 2026
09:40

Aflat pe 27 august la Chișinău, președintele român, Nicușor Dan, a comentat investigația Recorder despre șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) din România, Lucian Pahonțu. Nicușor Dan a declarat că orice persoană care a participat la reprimarea Revoluției din 1989 sau a Mineriadei din 1990 „din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român”. „Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a adăugat președintele României. Declarațiile vin după publicarea unei investigații privind trecutul lui Lucian Pahonțu și prezența sa în structurile de represiune în timpul evenimentelor din decembrie 1989 și iunie 1990.

La finalul vizitei în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Independenței, Nicușor Dan a susținut declarații de presă, în cadrul cărora a fost întrebat dacă va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării și dacă va solicita schimbarea lui Pahonțu în urma dezvăluirilor Recorder.

„Este o ședință planificată a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe 7 septembrie, dar nu are legătură cu acest caz. (…) Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, este o pată în istoria României. Este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul acesta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reușit să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente. (…) Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a răspuns Nicușor Dan.

Ulterior, el a spus că, anterior, a făcut o evaluare a Serviciului de Protecție și Pază. „Se pare că Serviciul acesta funcționează. (…) Mi se pare că e un Serviciu profesionist. (…) O evaluare managerială n-am făcut special pentru domnul Pahonțu, pentru că sunt multe alte restanțe, mult mai importante”, a menționat Nicușor Dan.

Întrebat dacă în contextul scandalului se impune o evaluare, președintele României a răspuns: „Nu știu care-i scandalul. Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care este scandalul”.

***

Pe 26 august, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”.

Pe 28 august, după declarațiile lui Nicușor Dan că „domnul Pahonțu nu e în această situație”, Recorder a precizat că „domnul Pahonțu este în această situație”. Publicația a menționat că a publicat o declarație olografă a lui Lucian Pahonțu, aflată în Dosarul Revoluției, în care acesta scrie că a fost prezent în seara de 21 decembrie 1989 pe strada 13 Decembrie (actuala Ion Câmpineanu) din București, ca parte a dispozitivului comandat de locotenent-colonelul Ion Alecu, de la UM 0305 (Trupe de Securitate). Dispozitivul se afla lângă baricada de la Intercontinental, unde în acea noapte au murit 48 de oameni. Declarația a fost dată în fața procurorilor militari și, potrivit Recorder, nu a fost negată de actualul șef al SPP. Publicația a mai prezentat două declarații olografe ale colegilor săi de dispozitiv, care confirmă prezența lui Pahonțu la baricadă. De asemenea, ofițerul Radu Grigoraș, un alt coleg de unitate, a confirmat telefonic prezența acestuia la represiunea din noaptea de 21 decembrie 1989.

Totodată, Recorder susține că a publicat fragmente din declarația dată în Dosarul Mineriadei din iunie 1990 de ofițerul Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Lucian Pahonțu. Grigoraș scrie că actualul șef al SPP a participat din postura de locotenent în Trupele de Pază și Ordine (TPO) la incidentele din Piața Universității. Contactat de Recorder, Radu Grigoraș a confirmat declarația dată în fața procurorilor și a detaliat spunând că Lucian Pahonțu a participat la curățarea Pieței Universității de protestatari în dimineața de 13 iunie 1990, când cei aflați în zonă au fost loviți cu bastoanele și băgați în dube.