NewsMaker

NM Espresso: De ce au fost suspendate alegerile în Găgăuzia, cine va învăța Moldova să numere și ce a greșit Italia cu «URSS»

Găgăuzia: alegeri, UE

În ajun, în autonomia găgăuză urma să demareze procesul electoral pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Dar acesta nu a început. Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a anunțat că desfășurarea alegerilor, programate pentru 22 martie, este imposibilă. Astăzi, deputații APG se vor reuni într-o ședință de urgență. Despre ce s-a întâmplat, ce moștenire va lăsa actuala componență a APG și când ar putea avea loc alegerile citiți în materialul «Fără alegeri, deocamdată, în Găgăuzia: ce legătură are Chișinăul și ce urmează?».

Între timp, în Găgăuzia urmează să ajungă ambasadoarea UE în Moldova, Iwona Piorko, aceasta fiind prima sa vizită în autonomie. Ambasadoarea UE se va întâlni cu deputații Adunării Populare, cu primarii orașelor și satelor, precum și cu reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri. Anterior, într-un interviu pentru NM, Piorko declara că dorește să înțeleagă motivele atitudinii sceptice a găgăuzilor față de UE.


Munteanu la Davos

Prim-ministrul Moldovei, Alexandru Munteanu, a luat cuvântul la Forumul Economic Mondial de la Davos, abordând subiecte legate de securitate, climă și presiuni geopolitice.

De asemenea, Munteanu a anunțat, în urma unei întâlniri în cadrul forumului cu delegația ucraineană, că Moldova pregătește un lot de ajutor umanitar pentru Ucraina, care va include generatoare, echipamente medicale și autospeciale de intervenție.


Moldova și UE

Între timp, Comisia Europeană a anunțat că în 2026 va aloca aproape 2 miliarde de euro drept ajutor umanitar acordat mai multor țări, dintre care Moldova va primi 8 milioane de euro. Peste jumătate din buget va reveni țărilor din Africa și Orientul Mijlociu, iar principalul beneficiar european al ajutorului umanitar va fi Ucraina, care va primi 145 de milioane de euro.


Moldova, România și NATO

România este gata să sprijine Moldova, inclusiv în domeniul militar, a declarat șeful Statului Major al României, Gheorghiță Vlad. El a menționat că, în cazul unor acțiuni militare pe teritoriul Moldovei, apărarea țării nu ar putea fi asigurată de NATO, ci de «o coaliție de voință», întrucât statutul de neutralitate al Moldovei exclude participarea NATO.


Chiveri în Zona de Securitate

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a vizitat satele Coșnița și Molovata Nouă, care au rămas izolate de malul drept după suspendarea circulației feribotului din cauza gheții de pe Nistru. Chiveri a dat asigurări că «situația este sub control».


Dispută lingvistică în Consiliul municipal

La ședința Consiliului municipal Chișinău a izbucnit o dispută legată de limbă. Consilierul MAN, Corneliu Pântea, a cerut ca ședințele să se desfășoare în limba română, așa cum prevede regulamentul. Consilierul «Partidului Nostru», Denis Șova, a declarat însă că va vorbi în limba rusă pentru a «găsi un limbaj comun» cu colegii, deoarece «limba rusă este una de bază pentru o parte semnificativă a populației țării».


Manuale noi

În 2027, școlile din Moldova vor folosi «manuale de nouă generație». În materialul «Estonia învață Moldova să numere», NM a explicat ce nu funcționează în manualele moldovenești, de ce autoritățile au decis să folosească experiența Estoniei, prin ce se vor deosebi manualele digitale de cele obișnuite și cele electronice și ce alte schimbări pregătește Ministerul Educației.


Italia: «erori» cu URSS

Unii moldoveni care locuiesc în Italia au primit acte italiene de identitate în care, la rubrica «locul nașterii», în loc de Moldova, este indicat «URSS» sau «Federația Rusă». Este vorba despre persoane născute înainte de 1991. Ambasada Moldovei a solicitat autorităților italiene să corecteze această eroare.


Motorina va fi verificată

În Moldova vor fi efectuate controale inopinate la benzinării, după plângerile șoferilor privind calitatea motorinei. Aceștia susțin că, din cauza parafinei din motorină, la temperaturi scăzute se înfundă filtrele de combustibil.


Defrișarea pădurilor

În Moldova, în următorii cinci ani, se preconizează tăierea a aproximativ 1,7 milioane de metri cubi de masă lemnoasă, ca și lemne de foc pentru populație și instituții sociale, precum și pentru prelucrare în întreprinderi specializate. Totodată, Ministerul Mediului a dat asigurări că «toate suprafețele defrișate vor fi reîmpădurite», iar suprafața totală a pădurilor nu va scădea.


Chestiuni judiciare

Judecătoria Chișinău a prelungit cu 30 de zile arestul preventiv al lui Vladimir Plahotniuc, inculpat în dosarul furtului miliardului. Totodată, fostul deputat al Partidului neconstituțional «Șor», Denis Ulanov, inclus de apărare pe lista martorilor, a refuzat să depună mărturie în acest dosar.


Agenda zilei, 22 ianuarie:

  • 11:00 — Conferință de presă a Președintei Maia Sandu.
  • 11:00 — Ședința Consiliului municipal Chișinău.
  • 16:30 — Ședința Guvernului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Dodon cere Curții Constituționale să clarifice procedura de judecare a foștilor președinți

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și actual deputat al Partidului Socialiștilor (PSRM), a sesizat Curtea Constituțională (CC) pentru a obține clarificări privind procedura de examinare a dosarelor penale în care sunt vizați ex-șefii de stat. Mai exact, acesta vrea să afle dacă dosarele foștilor președinți trebuie examinate de instanțele de drept comun sau de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar în cel de-al doilea caz dacă este obligatorie ridicarea prealabilă a imunității parlamentare. Dodon și avocații săi au anunțat sesizarea marți, 3 noiembrie, după o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”.

Avocatul Petru Balan susține că apărarea a cerut de mai mult timp verificarea competenței CSJ de a examina acest dosar, întrucât statutul de președinte implică anumite proceduri judiciare speciale.

„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă în Curtea Supremă de Justiție. Acesta este lanțul logic, altul nu poate fi. Deci dacă domnului Dodon nu i s-a examinat chestiunea ridicării imunității, atunci cauza asta nu are ce căuta să fie judecată la Curtea Supremă de Justiție. Dumnealui urmează a fi judecat ca un simplu cetățean, în instanța de sector, Judecătoria Chișinău”, a declarat avocatul.

La rândul său, Igor Dodon susține că, înainte ca dosarul său să fie trimis direct la CSJ, Parlamentul ar fi trebuit să-i ridice imunitatea cu votul a 67 de deputați, așa cum prevede procedura în cazul președintelui în exercițiu. Fostul șef al statului a criticat faptul că instanța nu a sesizat din proprie inițiativă Curtea Constituțională pentru a clarifica această problemă și l-a acuzat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea de părtinire.

„Curtea Supremă de Justiție, conform procedurii, trebuie să trimită această solicitare la Curtea Constituțională. Dar Gribincea nu vrea, pentru că el are înțelegere cu cineva să mă condamne mai repede. Nu știu cu cine: cu cumnatul lui Litvinenco (judecător la Curtea Constituțională – n. r.) sau cu PAS. Nu știu cu cine. Și încalcă toate procedurile”, a afirmat Igor Dodon.

În paralel, deputatul a sesizat CC și în calitate de parlamentar, solicitând verificarea constituționalității unui articol din Codul de procedură penală care prevede că președintele Republicii Moldova este judecat în primă instanță de CSJ.

Dodon afirmă că instanța aplică această prevedere în mod automat, prin analogie, fără să facă distincție între un președinte în exercițiu și un fost șef al statului, al cărui mandat s-a încheiat. În opinia sa, atribuirea competenței exclusive de judecare a foștilor președinți către CSJ creează un regim juridic discriminatoriu. Acesta argumentează că foștii șefi de stat nu beneficiază de garanția ridicării imunității de către Parlament, dar nici nu au dreptul să fie judecați de o instanță de drept comun, ceea ce le-ar limita posibilitatea de a contesta pe deplin o eventuală condamnare.

Deputatul cere Curții Constituționale să suspende aplicarea articolului respectiv din Codul de procedură penală până la examinarea sesizării în fond și să solicite Parlamentului eliminarea ambiguităților din legislație.

Avocatul Petru Balan a precizat că sesizarea CC este cu atât mai importantă în contextul în care procurorii au decis să înăsprească acuzațiile. Mai exact, aceștia susțin că fostul președinte ar fi trebuit să semneze decretele prin care reprezentanții Partidului Democrat din Moldova (PDM) urmau să fie desemnați candidați la funcția de prim-ministru.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: