NM espresso

NM Espresso: Despre „cadourile electorale”, blocarea Telegram/TikTok în Moldova și descoperirea unui cimitir medieval în centrul Chișinăului

Marina Ghilien
| 1 august, 2025
08:17

Alegeri: resurse administrative, «cadouri», fake news

În Moldova se folosesc din ce în ce mai intens resursele administrative în scop electoral, iar acest fenomen riscă să devină «normă electorală». Aceasta se spune într-un raport al asociației Promo‑Lex, care semnalează forme proeminente de utilizare a resursei administrative: promovarea proiectelor guvernamentale în formate greu de distins de publicitate politică. Asta se referă, printre altele, la programele «Buget Plus» și «Moldova poate». Iar ajutorul în valoare de 300 milioane lei pentru elevii din capitală și activitatea intensă a primarului Ion Ceban au fost calificate drept «cadouri electorale».

Potrivit Promo‑Lex, 91% din abuzurile electorale documentate în 2024 au avut conexiuni cu PAS și președinta Maia Sandu. PAS a răspuns că «Guvernul trebuie să comunice acțiunile sale într-o formă accesibilă și ușor de înțeles pentru cetățeni».

CEC a exprimat îngrijorare față de un deepfake în care președinta Comisiei, Angelica Caraman, este prezentată spunând că UE și Franța intervin în alegerile din Moldova. În CEC consideră acest material drept o «campanie coordonată de dezinformare».

Cumpărarea de voturi și spălare de bani?

În Moldova a fost reținut un bărbat suspectat de evaziune fiscală și spălare a peste 5,8 milioane dolari prin platforme cripto. Surse NM susțin că cazul ar putea fi legat de «finanțare ilegală și mituire electorală» înainte de alegerile parlamentare, versiune confirmată de poliție.

HaiTV nu se predă

Platforma de streaming HaiTV, care difuzează posturi rusești interzise în Moldova și canale asociate lui Ilan Șor, rămâne accesibilă, iar utilizatorii continuă să primească mesaje în Viber, cu îndemnul de a o folosi în continuare.

Reprezentanții HaiTV, răspunzând purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, care anunțase blocarea, scriu în mesaje trimise pe Viber: «Daniel Vodă a crezut că a învins, dar noi suntem mai vii ca niciodată».

Blocarea rețelelor sociale în Moldova

Autoritățile au declarat că nu intenționează să blocheze Telegram și TikTok înaintea alegerilor, catalogând zvonurile drept «speculații electorale». Guvernul afirmă că dorește doar să «protejeze oamenii», solicitând platformelor eliminarea conținutului periculos (droguri, manipulări externe, materiale nocive) și blocarea conturilor care răspândesc fake news și propagandă.

Apelul Arinei Spătaru către Maia Sandu

Lidera Partidului ALDE Moldova, Arina Spătaru, a cerut Maiei Sandu să «propună candidați cinstiți, curajoși și bine pregătiți» pentru ALDE. Spătaru a făcut această solicitare după declarația Maiei Sandu despre disponibilitatea ei de a recomanda candidați pentru Parlament nu doar pentru PAS, ci și pentru alte partide și blocuri.

Declarația a fost făcută de Maia Sandu în interviul acordat recent NM.

Alegeri: opoziția unită și monopolul PAS

După consolidarea opoziției de stânga în cadrul «Blocului Patriotic», liderul socialiștilor Igor Dodon a declarat că poartă negocieri cu primarul Chișinăului, Ion Ceban (liderul MAN), privind o strategie comună pentru alegerile parlamentare. MAN, însă, această informație nu a confirmat. NM, în articolul «Problema celor trei forțe», a analizat perspectivele unificării opoziției, avantajele unei strategii comune și potențialele efecte ale contrapunerii cu strategiile complet opuse ale PAS.

Dodon și România

Într-un interviu acordat publicației române HotNews.ro, Dodon a numit interdicția de intrare a lui Ion Ceban în România și spațiul Schengen «o rugăminte a Maiei Sandu de a pedepsi un contracandidat». El a mai îndemnat România «să se amestece mai puțin în politica internă» și a acuzat-o pe Maia Sandu și pe Nicușor Dan de încercări de influențare a alegerilor din Moldova. În plus, Dodon a salutat posibila revenire a lui Plahotniuc, pe care îl vede ca pe un factor capabil să «destabilizeze actuala guvernare».

Extrădarea lui Plahotniuc: analiza NM

Situația privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc devine din ce în ce mai complexă. Procuratura susține că a trimis Greciei toate documentele necesare, avocatul spune că nu, iar Plahotniuc își dorește să revină în Moldova. În Grecia, el riscă până la 10 ani de închisoare pentru utilizare de documente false. NM a discutat cu avocatul Alexandru Bot (WatchDog.md) despre cum funcționează sistemul de extrădare și dacă dosarul penal din Grecia ar putea complica procesul.

Linia de înaltă tensiune Bălți—Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat o licitație pentru construirea unei linii electrice de înaltă tensiune între Bălți și județul Suceava din România. Ministerul Energiei a precizat că proiectul, în valoare de 77 milioane dolari, finanțat de BERD și Banca Europeană de Investiții, va întări securitatea energetică a țării. Se estimează finalizarea celor 48 km până în 2027.

Proiect nou PAS

PAS a lansat un proiect de modernizare energetică a blocurilor de apartamente, care va permite locatarilor să plătească cu până la 50% mai puțin pentru utilități și să regleze temperatura în mod individual. Deputatul PAS, Radu Marian, a precizat că o primă implementare a avut loc într-un bloc multietajat din Bălți — proiect finanțat din fonduri europene și realizat de antreprenori locali.

Moldova și SUA: taxe vamale

Moldova a solicitat Statelor Unite să amâne introducere taxei de 25% pentru exporturile moldovenești, pentru a avea timp să negocieze reducerea tarifelor. Ministerul Economiei speră la o perioadă de grație și scăderea ulterioară a tarifelor

Săpături arheologice în centrul Chișinăului

În curtea Spitalului nr. 2 din Chișinău au fost descoperite opt morminte medievale, confirmând existența în acel loc a unui cimitir din secolele XV‑XVI. De asemenea, arheologii au identificat vestigii ale primei piețe comerciale din Chișinău: pavaje, structuri subterane și artefacte medievale.

Agenda zilei, 1 august:

10:00 — Ședința Consiliului Municipal Chișinău

Bună dimineața!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

NM Espresoo

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: judecătoare amenințată cu moartea, salarii mai mari cu 3000 lei pentru unii tineri, Ceban așteaptă suspendarea interdicției

NM espresso

NM Espresso: În Grecia a fost găsită vila lui Plahotniuc, Platon ar putea fi eliberat pe cauțiune, iar în Transnistria s-au auzit focuri de armă

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.