WHO Moldova

NM Espresso: despre cele aproape 300 de cazuri noi de COVID în Moldova, milioanele pentru plecarea din Partidul Democrat și despre bătaia dintre deputați la o emisiune

Epidemia: situația

296 de cazuri noi de COVID s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au procesat 1587 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat a crescut până la 10321 de persoane. Din acestea, 5930 s-au vindecat, 371 au decedat. 4020 de persoane continuă tratamentul.

Potrivit afirmațiilor președintelui Igor Dodon, Moldova se află pe locul 22 din 48 de țări europene după numărul persoanelor infectate la un milion de locuitori. Iar rata mortalității este de 3,5%, fiind mai mică decât în majoritatea țărilor Europei.

Grupul parlamentar al ex-democraților Pro Moldova consideră că autoritățile nu poate gestiona epidemia. Pro Moldova cere ca situația epidemiologică din țară să fie discutată în parlament, fiind invitați funcționarii responsabili de aceasta.

«Turismul politic»

Liderul Partidului Democrat Pavel Filip afirmă că acum o lună, reprezentanții Pro Moldova propuneau deputaților PDM 250 mii de dolari, iar Partidul «Șor» — 300 mii de dolari pentru plecarea din Partidul Democrat și aderarea la aceștia. Acum, potrivit lui Filip, mizele au crescut până la un milion de dolari (17 milioane de lei).

Bătaia dintre deputați la o emisiune

Deputatul PSRM Grigore Novac l-a lovit pe deputatul Partidului PAS Mihai Popșoi în timpul unei emisiuni de la TV8. Incidentul a avut loc în timpul pauzei de publicitate. Popșoi a chemat poliția. În ziua următoare, ambii deputați au scris pe Facebook că regretă cele întâmplate și au explicat cauzele conflictului.

Centrul COVID

Nicolai Cheleș, liderul Consiliului Național al Tineretului din Moldova, a povestit pentru NM, cum a fost internat la Centrul COVID de la Moldexpo, iar în ziua următoare, l-au trimis acasă, cum au reacționat vecinii săi în acest caz și de ce, în opinia sa, nu există niciun fel de garanții că el nu s-a contaminat aflându-se timp de o zi la Centrul COVID.

Transnistria 

Vadim Krasnoselski, liderul Transnistriei, a propus ca autoritățile să aibă dreptul de a restricționa intrarea și ieșirea de pe teritoriul regiunii transnistrene «în interesele securității statului și ale moralității» nu numai în perioada stării de urgență. Echipa lui Krasnoselski a pregătit deja un proiect de lege care prevede acest lucru.

În Transnistria a fost deschis un dosar penal împotriva Larisei Calic, o tânără de 22 de ani, care este bănuită de îndemnuri publice la extremism, din cauza cărții documentare despre armata transnistreană. Ea riscă până la cinci ani de închisoare. Din frică pentru securitatea sa, ea a părăsit teritoriul Moldovei.

România — Moldova — Rusia 

Bucureștiul consideră că Rusia este un stat ostil, care pune în pericol securitatea națională a României. În noua strategie de apărare a țării, Rusia este inclusă la capitolul «pericole pentru securitate». La fel, în strategie se mai vorbește despre riscurile ce țin de situația din Moldova din cauza că țara noastră și-a schimbat «vectorul geopolitic spre est».

Chișinău: centrul istoric

De ce Chișinăul a pierdut, practic, centrul istoric și riscă să-și ia rămas-bun de la rămășițele acestuia? Cum au putut autoritățile să elibereze autorizație pentru construcția unui business centru pe locul cafenelei «Guguță»? Arhitectul Andrei Vatamaniuc, membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii, a vorbit despre toate acestea în interviul pentru NM «Катастрофа уже произошла: исторического центра в Кишиневе нет» («Catastrofa s-a produs deja: centrul istoric din Chișinău nu mai există»).

Un an fără Plahotniuc

La un an de la prăbușirea regimului lui Vladimir Plahotniuc, NM a realizat filmul «Молдова 2.0. Год без Плахотнюка» («Moldova 2.0. Un an fără Plahotniuc») — cum a fost, ce s-a schimbat în țară timp de un an și dacă într-adevăr țara noastră și-a luat rămas-bun de la Plahotniuc. În film au fost incluse secvențe din interviurile cu politicienii din Moldova. Interviul integral cu ex-deputatul Chiril Lucinschi este în înregistrarea video «Я шел в парламент не для того, чтобы заниматься проституцией» («Nu am mers în parlament ca să mă ocup de prostituție»).

Și despre ceea ce va fi astăzi, 11 iunie

  • Se va desfășura ședința parlamentului.
  • Ministerul Economiei va relata în cadrul unui briefing despre implementarea tehnologiei 5G în Moldova.
  • Transparency International Moldova va prezenta rezultatele unui studiu despre politica anticorupție a autorităților.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marea Britanie a interceptat o navă din „flota fantomă” a Rusiei în Canalul Mânecii

Un petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Federației Ruse a fost interceptat de autoritățile Marii Britanii, în Canalul Mânecii. Operațiunea a avut loc în dimineața de 14 iunie, transmite BBC.

Operațiunea, care a durat șase ore, a implicat militari ai Corpului Pușcașilor Marini Regali și ofițeri specializați ai Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, sprijiniți de Forțele Aeriene Regale. Aceștia au urcat la bordul petrolierului Smyrtos.

Misiunea a fost susținută de aeronave ale aviației navale britanice, de un avion de patrulare maritimă P-8 al RAF și de navele HMS Sutherland și HMS Ledbury.

Petrolierul Smyrtos navighează sub pavilion camerunez și se află în prezent ancorat în Canalul Mânecii, potrivit datelor platformei Marine Traffic.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că operațiunea s-a desfășurat în strânsă cooperare cu autoritățile franceze.

Potrivit instituției, nava a fost reținută și va rămâne sub supraveghere în largul coastei sudice a Marii Britanii pe durata investigațiilor. Autoritățile britanice susțin că intervenția a avut loc în apele teritoriale ale Marii Britanii și a fost efectuată în conformitate cu legislația națională și internațională.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că a ordonat personal interceptarea petrolierului.

Această operațiune reușită reprezintă o nouă lovitură dată Rusiei și transmite un mesaj clar celor care contribuie la finanțarea războiului lui Putin împotriva Ucrainei: nu le vom permite să acționeze fără consecințe”, a scris premierul britanic pe platforma X.

Ministrul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a afirmat că Rusia se bazează pe „flota fantomă” pentru a-și finanța războiul din Ucraina, iar măsurile luate de Londra afectează direct această sursă de venit.

Moscova utilizează o rețea de petroliere cu structuri de proprietate opace – denumită „flota fantomă” – pentru a evita sancțiunile internaționale impuse exporturilor sale de petrol.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această flotă, formată din peste 700 de nave și responsabilă de transportul a aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, reprezintă o componentă esențială a mecanismului prin care Kremlinul își finanțează activitățile.

Până în prezent, Marea Britanică a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de astfel de nave.

Măsurile restrictive le interzic accesul în porturile britanice și blochează furnizarea de servicii financiare, de asigurare sau de brokeraj de către companii și cetățeni britanici pentru navele implicate în transportul petrolului rusesc.

Pe 1 iunie, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut în Oceanul Atlantic un petrolier rusesc aflat pe listele de sancțiuni și suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei.

Nava Tagor a fost interceptată la aproximativ 400 de mile marine (peste 700 de kilometri) vest de peninsula Bretania. Potrivit autorităților franceze, aceasta naviga sub un pavilion fals.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: