NM espresso

NM Espresso: despre cele aproape 300 de cazuri noi de COVID în Moldova, milioanele pentru plecarea din Partidul Democrat și despre bătaia dintre deputați la o emisiune

Igor Svitrov
| 11 iunie, 2020
08:11

Epidemia: situația

296 de cazuri noi de COVID s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au procesat 1587 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat a crescut până la 10321 de persoane. Din acestea, 5930 s-au vindecat, 371 au decedat. 4020 de persoane continuă tratamentul.

Potrivit afirmațiilor președintelui Igor Dodon, Moldova se află pe locul 22 din 48 de țări europene după numărul persoanelor infectate la un milion de locuitori. Iar rata mortalității este de 3,5%, fiind mai mică decât în majoritatea țărilor Europei.

Grupul parlamentar al ex-democraților Pro Moldova consideră că autoritățile nu poate gestiona epidemia. Pro Moldova cere ca situația epidemiologică din țară să fie discutată în parlament, fiind invitați funcționarii responsabili de aceasta.

«Turismul politic»

Liderul Partidului Democrat Pavel Filip afirmă că acum o lună, reprezentanții Pro Moldova propuneau deputaților PDM 250 mii de dolari, iar Partidul «Șor» — 300 mii de dolari pentru plecarea din Partidul Democrat și aderarea la aceștia. Acum, potrivit lui Filip, mizele au crescut până la un milion de dolari (17 milioane de lei).

Bătaia dintre deputați la o emisiune

Deputatul PSRM Grigore Novac l-a lovit pe deputatul Partidului PAS Mihai Popșoi în timpul unei emisiuni de la TV8. Incidentul a avut loc în timpul pauzei de publicitate. Popșoi a chemat poliția. În ziua următoare, ambii deputați au scris pe Facebook că regretă cele întâmplate și au explicat cauzele conflictului.

Centrul COVID

Nicolai Cheleș, liderul Consiliului Național al Tineretului din Moldova, a povestit pentru NM, cum a fost internat la Centrul COVID de la Moldexpo, iar în ziua următoare, l-au trimis acasă, cum au reacționat vecinii săi în acest caz și de ce, în opinia sa, nu există niciun fel de garanții că el nu s-a contaminat aflându-se timp de o zi la Centrul COVID.

Transnistria

Vadim Krasnoselski, liderul Transnistriei, a propus ca autoritățile să aibă dreptul de a restricționa intrarea și ieșirea de pe teritoriul regiunii transnistrene «în interesele securității statului și ale moralității» nu numai în perioada stării de urgență. Echipa lui Krasnoselski a pregătit deja un proiect de lege care prevede acest lucru.

În Transnistria a fost deschis un dosar penal împotriva Larisei Calic, o tânără de 22 de ani, care este bănuită de îndemnuri publice la extremism, din cauza cărții documentare despre armata transnistreană. Ea riscă până la cinci ani de închisoare. Din frică pentru securitatea sa, ea a părăsit teritoriul Moldovei.

România — Moldova — Rusia

Bucureștiul consideră că Rusia este un stat ostil, care pune în pericol securitatea națională a României. În noua strategie de apărare a țării, Rusia este inclusă la capitolul «pericole pentru securitate». La fel, în strategie se mai vorbește despre riscurile ce țin de situația din Moldova din cauza că țara noastră și-a schimbat «vectorul geopolitic spre est».

Chișinău: centrul istoric

De ce Chișinăul a pierdut, practic, centrul istoric și riscă să-și ia rămas-bun de la rămășițele acestuia? Cum au putut autoritățile să elibereze autorizație pentru construcția unui business centru pe locul cafenelei «Guguță»? Arhitectul Andrei Vatamaniuc, membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii, a vorbit despre toate acestea în interviul pentru NM «Катастрофа уже произошла: исторического центра в Кишиневе нет» («Catastrofa s-a produs deja: centrul istoric din Chișinău nu mai există»).

Un an fără Plahotniuc

La un an de la prăbușirea regimului lui Vladimir Plahotniuc, NM a realizat filmul «Молдова 2.0. Год без Плахотнюка» («Moldova 2.0. Un an fără Plahotniuc») — cum a fost, ce s-a schimbat în țară timp de un an și dacă într-adevăr țara noastră și-a luat rămas-bun de la Plahotniuc. În film au fost incluse secvențe din interviurile cu politicienii din Moldova. Interviul integral cu ex-deputatul Chiril Lucinschi este în înregistrarea video «Я шел в парламент не для того, чтобы заниматься проституцией» («Nu am mers în parlament ca să mă ocup de prostituție»).

Și despre ceea ce va fi astăzi, 11 iunie

Se va desfășura ședința parlamentului.
Ministerul Economiei va relata în cadrul unui briefing despre implementarea tehnologiei 5G în Moldova.
Transparency International Moldova va prezenta rezultatele unui studiu despre politica anticorupție a autorităților.

top, Transnistria

Știri similare

Politică

Maia Sandu, după demisia lui Munteanu: „Speculațiile că a vrut să lupte cu abuzurile și nu a fost lăsat sunt false”. Urmează consultări cu partidele

Politică

Maia Sandu, declarații după ce premierul a demisionat pentru că nu-și mai poate „exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” proprii LIVE

Politică

Comisia de anchetă pentru întreprinderile de stat, constituită în ciuda boicotului opoziției: „Nu avem încredere”

Mihaela Conovali
| 3 iulie, 2026
11:26

Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat. În funcția de președinte al comisiei a fost desemnat deputatul PAS Dinu Plîngău. Proiectul în acest sens, înaintat de un grup de deputați PAS, a stârnit critici. Nemulțumirile au vizat conducerea comisiei. Opoziția a solicitat ca funcția de președinte să revină unui reprezentant al opoziției. În urma unor schimburi de replici, opoziția a anunțat că nu are încredere în comisie și că nu va participa la activitățile acesteia.

Deputatul „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, l-a întrebat pe Plîngău cât de credibilă va fi comisia, dacă aceasta va fi condusă de guvernare. „Cum guvernarea sau deputații pot să investigheze numirea în funcții a unor funcționari pe care tot guvernarea i-a numit?”, a adăugat deputatul.

„Credibilitatea o face activitatea comisiei. Chiar dacă membri ai acestei comisii pot fi doar deputați (…), delegați din toate fracțiunile (…), o recomandare ar fi să invităm, în calitate de experți în cadrul acestei comisii, și jurnaliști de investigații”, a răspuns Plîngău. Totodată, el a spus că trebuie respectat regulamentul parlamentului: „să stabilim cotele în conformitate cu proporția pe care o are fiecare fracțiune, iar fracțiunile să delege oameni în această comisie”.

Plîngău a mai spus că „funcția de președinte în cadrul unei comisii de anchetă nu e funcție decisivă, este o funcție de secretariat, să-i organizeze pe toți, să-i sune pe toți”.

În context, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că nu vede nicio problemă dacă funcția ar fi ocupată de un reprezentant al opoziției. „Oferiți funcția de președinte opoziției”, a adăugat acesta. „Nu e vorba de președinte, e vorba că noi nu vom participa în acest exercițiu inutil. (…) O să conduceți, domnul Plîngău, cinci colegi din fracțiunea PAS și o să vă adunați și o să solicitați rapoarte. (…) Asta nu este despre comisie de anchetă. (…) Nu vom participa, nu avem încredere”, a mai declarat Batrîncea.

„Comisia o să fie constituită din cei care vor să pună umărul”, a reacționat Plîngău.

În final, proiectul a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Opoziția nu a participat la vot. În urma votului, deputații din opoziție au anunțat că nu vor face parte din comisie. Ulterior, reprezentanții PAS au anunțat că locurile opoziției din comisie rămân vacante pentru 60 de zile.

Despre comisie

Comisia de anchetă este formată din 11 deputați. În funcția de președinte al Comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău.

Potrivit Legislativului, Comisia va verifica dacă fondurile publice și patrimoniul de stat au fost administrate în conformitate cu prevederile legale. Totodată, membrii acesteia vor analiza eventualele prejudicii aduse întreprinderilor de stat și vor evalua eficiența autorităților publice competente în prevenirea și identificarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratorii acestor întreprinderi.

Membrii Comisiei de anchetă vor examina, în mod special, cazurile în care au fost angajate persoane cu încălcarea procedurilor legale și a principiilor meritocrației, profesionalismului și integrității. De asemenea, Comisia va examina nivelul remunerației administratorilor și al angajaților întreprinderilor de stat, precum și situația întreprinderilor aflate în procedură de insolvabilitate sau care înregistrează pierderi financiare.

Comisia de anchetă va prezenta, în termen de 60 de zile, un raport privind rezultatele activității sale. Documentul va include propuneri de perfecționare a legislației, măsuri pentru consolidarea mecanismelor de control asupra activității întreprinderilor de stat, precum și soluții pentru protejarea angajaților întreprinderilor aflate în proces de insolvabilitate.

***

Pe 1 iulie, deputatul PAS Dinu Plîngău a anunțat intenția de creare a comisiei, precizând că inițiativa îi aparține și este susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Ulterior, la ședința Parlamentului din 2 iulie, vicepreședinta Legislativului și deputata PAS Doina Gherman a propus, din partea fracțiunii PAS, includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea „Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat”. În replică, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că PSRM are înregistrat încă din 25 iunie un proiect de hotărâre privind crearea unei comisii similare, susținut de fracțiunile de opoziție, și a afirmat că aceasta ar trebui să fie condusă de un reprezentant al opoziției, precum Ion Chicu. Detalii AICI.