mold.su

NM Espresso: despre deconectarea apei în Chișinău, „actul de agresiune” în raport cu regiunea transnistreană și despre noul atac al Rusiei împotriva Moldovei

Ziua de ieri a fost una tensionată pentru locuitorii capitalei, în special pentru cei care sunt departe de politică. Cei mai îngrijorați chiar și-au făcut rezerve de apă în sticle, au umplut căzile și alte recipiente disponibile. Și toate acestea, din cauza că, fără a aștepta propuneri constructive, „Premier Energy” a debranșat de la energia electrică două locuri de consum de energie electrică în blocul administrativ al „Apă-Canal Chișinău”. Și s-a pornit…

Imediat după aceasta, primarul de Chișinău Ceban a chemat orășenii să-și facă rezerve de apă, declarând că apa din sistem va fi suficientă pentru 6-7 ore. N-a ajutat nici declarația oficială a „Premier Energy” precum că deconectarea nu va afecta funcționarea apeductului, canalizării și încălzirii. În plus, cei de la companie au amintit că datoria „Apă-Canal Chișinău” este de aproape 70 milioane de lei, și aceasta, fără a lua în calcul facturile care vor fi prezentate în luna februarie.

Bineînțeles, Ceban i-a acuzat pe premierul Gavrilița și vicepremierul Spânu de toate problemele întreprinderii „Apă-Canal Chișinău”. Potrivit afirmațiilor sale, aceștia ar fi dat indicații companiei „Premier Energy” să deconecteze „Apă-Canal Chișinău” de la energia electrică (aici, ar trebui totuși să amintim că datoriile întreprinderii municipale s-au acumulat începând cu luna noiembrie 2022). Firește, și cei din guvern, și cei din parlament au reacționat la aceste acuzații. Cei din guvern l-au acuzat pe Ceban de „speculații”, „incompetență” și „șantaj”, iar deputatul parlamentului din PAS Grădinaru chiar a cerut „să nu atingă robinetele”, remarcând că astfel de „acțiuni miroase a cauză penală”.

Apropo, și Ceban a vorbit de mai multe ori despre aceasta, declarând că „se intenționează să fie acuzat de trădare de Patrie, spălare de bani și finanțare ilegală a partidului său”. Și toate acestea, ca să nu câștige la alegerile locale.

Dar să revenim la apă. Spre amiază, Ceban a declarat că apa a fost deconectată pe trei străzi de la Botanica, iar viceprimarul Gutnic – fost șef la „Apă-Canal Chișinău” – a confirmat faptul că generatoarele întreprinderii nu au putut fi pornite – s-au descărcat acumulatoarele acestora, iar întreprinderea cheltuiește 22 mii de lei pe zi pentru deservirea lor.

Spre sfârșitul zilei, cei de la „Premier Energy” au declarat din nou că niciunul dintre locurile care au legătură cu procesul tehnologic de furnizare a apei nu a fost deconectat și că întreruperile de apă nu au nicio legătură cu deconectarea nodurilor administrative ale „Apă-Canal Chișinău”. Ce-i drept, primarul de Chișinău a declarat mai târziu că a avut negocieri cu „Premier Energy” și că „Apă-Canal” va fi reconectată la energia electrică.

Așadar, ziua s-a încheiat pe o notă pozitivă, dar rămâne deschisă întrebarea: cine și, ce-i mai important, de ce a deconectat apa la Botanica. Și da, acesta nu-i finalul. Va fi o nouă zi, vor fi noi acuzații.

 
Starea de urgență continuă

Deputații parlamentului s-au întrunit în prima ședință din acest an, în cadrul căreia au aprobat în lectură finală amendamentele la Codul penal care presupun, printre altele, sancțiuni pentru separatism (ce înseamnă aceasta – am scris de nenumărate ori). Cei din stânga Nistrului au declarat deja că votarea modificărilor este „un act de agresiune”.

Pe lângă aceasta, parlamentarii intenționau să examineze un proiect de lege care a devenit unul de scandal înainte de dezbateri. Acesta prevedea acordarea a 20 ha de terenuri pentru un poligon pentru deșeuri, dar, până la urmă, a fost exclus din agenda zilei.

A apărut la ședință și premierul Gavrilița, care le-a solicitat deputaților prelungirea regimului stării de urgență pentru alte 60 de zile. În acest caz, așa cum s-a mai întâmplat anterior, nu s-a trecut fără performance-ul opoziției. Comuniștii și socialiștii au declarat că părăsesc ședința (și aceasta, în contextul declarațiilor lui Lavrov, la care ne vom referi mai jos), iar deputatul partidului „Șor” Tauber, care este cercetată în câteva dosare penale, a adus cătușe în parlament. În final, prin voturile deputaților PAS, regimul stării de urgență în Moldova a fost prelungit cu alte 60 de zile, începând cu 4 februarie (astfel, Moldova va trăi mai mult de un an în regim de stare de urgență – acesta a fost instituit pentru prima dată la 24 februarie 2022).

 
Moldova – „următoarea Ucraina”?

Ministrul rus de externe Lavrov a acordat, în Rusia, un amplu interviu propagandistului Kiseliov care, pe lângă altele, l-a întrebat, care țară din jurul Rusiei ar putea merge pe urmele Ucrainei. Lavrov a declarat că țările occidentale „ochesc acum Moldova pentru acest rol”.

„[Moldova] este una dintre țările pe care Occidentul vrea s-o transforme într-o nouă anti-Rusia. A încercat și încearcă să facă același lucru și în raport cu Georgia”, a mai declarat șeful MAE din Rusia.

Bineînțeles, MAEIE a răspuns la aceste declarații, amintindu-ne despre alegere: „Vom aprecia ca toate țările lumii, inclusiv Federația Rusă, să respecte decizia poporului nostru. Republica Moldova și-a ales clar viitorul, iar acest viitor este parte a lumii libere”, a subliniat purtărorul de cuvânt al MAEIE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: