mold.su

NM Espresso: despre deconectarea apei în Chișinău, „actul de agresiune” în raport cu regiunea transnistreană și despre noul atac al Rusiei împotriva Moldovei

Ziua de ieri a fost una tensionată pentru locuitorii capitalei, în special pentru cei care sunt departe de politică. Cei mai îngrijorați chiar și-au făcut rezerve de apă în sticle, au umplut căzile și alte recipiente disponibile. Și toate acestea, din cauza că, fără a aștepta propuneri constructive, „Premier Energy” a debranșat de la energia electrică două locuri de consum de energie electrică în blocul administrativ al „Apă-Canal Chișinău”. Și s-a pornit…

Imediat după aceasta, primarul de Chișinău Ceban a chemat orășenii să-și facă rezerve de apă, declarând că apa din sistem va fi suficientă pentru 6-7 ore. N-a ajutat nici declarația oficială a „Premier Energy” precum că deconectarea nu va afecta funcționarea apeductului, canalizării și încălzirii. În plus, cei de la companie au amintit că datoria „Apă-Canal Chișinău” este de aproape 70 milioane de lei, și aceasta, fără a lua în calcul facturile care vor fi prezentate în luna februarie.

Bineînțeles, Ceban i-a acuzat pe premierul Gavrilița și vicepremierul Spânu de toate problemele întreprinderii „Apă-Canal Chișinău”. Potrivit afirmațiilor sale, aceștia ar fi dat indicații companiei „Premier Energy” să deconecteze „Apă-Canal Chișinău” de la energia electrică (aici, ar trebui totuși să amintim că datoriile întreprinderii municipale s-au acumulat începând cu luna noiembrie 2022). Firește, și cei din guvern, și cei din parlament au reacționat la aceste acuzații. Cei din guvern l-au acuzat pe Ceban de „speculații”, „incompetență” și „șantaj”, iar deputatul parlamentului din PAS Grădinaru chiar a cerut „să nu atingă robinetele”, remarcând că astfel de „acțiuni miroase a cauză penală”.

Apropo, și Ceban a vorbit de mai multe ori despre aceasta, declarând că „se intenționează să fie acuzat de trădare de Patrie, spălare de bani și finanțare ilegală a partidului său”. Și toate acestea, ca să nu câștige la alegerile locale.

Dar să revenim la apă. Spre amiază, Ceban a declarat că apa a fost deconectată pe trei străzi de la Botanica, iar viceprimarul Gutnic – fost șef la „Apă-Canal Chișinău” – a confirmat faptul că generatoarele întreprinderii nu au putut fi pornite – s-au descărcat acumulatoarele acestora, iar întreprinderea cheltuiește 22 mii de lei pe zi pentru deservirea lor.

Spre sfârșitul zilei, cei de la „Premier Energy” au declarat din nou că niciunul dintre locurile care au legătură cu procesul tehnologic de furnizare a apei nu a fost deconectat și că întreruperile de apă nu au nicio legătură cu deconectarea nodurilor administrative ale „Apă-Canal Chișinău”. Ce-i drept, primarul de Chișinău a declarat mai târziu că a avut negocieri cu „Premier Energy” și că „Apă-Canal” va fi reconectată la energia electrică.

Așadar, ziua s-a încheiat pe o notă pozitivă, dar rămâne deschisă întrebarea: cine și, ce-i mai important, de ce a deconectat apa la Botanica. Și da, acesta nu-i finalul. Va fi o nouă zi, vor fi noi acuzații.

 
Starea de urgență continuă

Deputații parlamentului s-au întrunit în prima ședință din acest an, în cadrul căreia au aprobat în lectură finală amendamentele la Codul penal care presupun, printre altele, sancțiuni pentru separatism (ce înseamnă aceasta – am scris de nenumărate ori). Cei din stânga Nistrului au declarat deja că votarea modificărilor este „un act de agresiune”.

Pe lângă aceasta, parlamentarii intenționau să examineze un proiect de lege care a devenit unul de scandal înainte de dezbateri. Acesta prevedea acordarea a 20 ha de terenuri pentru un poligon pentru deșeuri, dar, până la urmă, a fost exclus din agenda zilei.

A apărut la ședință și premierul Gavrilița, care le-a solicitat deputaților prelungirea regimului stării de urgență pentru alte 60 de zile. În acest caz, așa cum s-a mai întâmplat anterior, nu s-a trecut fără performance-ul opoziției. Comuniștii și socialiștii au declarat că părăsesc ședința (și aceasta, în contextul declarațiilor lui Lavrov, la care ne vom referi mai jos), iar deputatul partidului „Șor” Tauber, care este cercetată în câteva dosare penale, a adus cătușe în parlament. În final, prin voturile deputaților PAS, regimul stării de urgență în Moldova a fost prelungit cu alte 60 de zile, începând cu 4 februarie (astfel, Moldova va trăi mai mult de un an în regim de stare de urgență – acesta a fost instituit pentru prima dată la 24 februarie 2022).

 
Moldova – „următoarea Ucraina”?

Ministrul rus de externe Lavrov a acordat, în Rusia, un amplu interviu propagandistului Kiseliov care, pe lângă altele, l-a întrebat, care țară din jurul Rusiei ar putea merge pe urmele Ucrainei. Lavrov a declarat că țările occidentale „ochesc acum Moldova pentru acest rol”.

„[Moldova] este una dintre țările pe care Occidentul vrea s-o transforme într-o nouă anti-Rusia. A încercat și încearcă să facă același lucru și în raport cu Georgia”, a mai declarat șeful MAE din Rusia.

Bineînțeles, MAEIE a răspuns la aceste declarații, amintindu-ne despre alegere: „Vom aprecia ca toate țările lumii, inclusiv Federația Rusă, să respecte decizia poporului nostru. Republica Moldova și-a ales clar viitorul, iar acest viitor este parte a lumii libere”, a subliniat purtărorul de cuvânt al MAEIE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bisericile din Moldova, finanțate de stat cu milioane de lei, timp de 30 de ani. Investigație Rise

Statul Republica Moldova a finanțat constant Biserica Ortodoxă timp de peste 30 de ani prin alocări bugetare, facilități fiscale și vamale, amnistii fiscale și transferuri gratuite de bunuri din patrimoniul public, arată o investigație RISE Moldova publicată pe 16 iunie. Concluzia contrazice direct afirmațiile potrivit cărora statul nu ar fi contribuit niciodată financiar la întreținerea lăcașurilor de cult. Jurnaliștii au analizat sute de pagini de documente, legi, rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială pentru a documenta modul în care statul a devenit unul dintre cei mai constanți sponsori ai Bisericii.

Ancheta a fost realizată pe fundalul conflictului din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, unul dintre cele circa 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric deținute de stat. Protopopul de Orhei al Mitropoliei Moldovei, Iulian Rață, declarase într-o emisiune televizată că „statul Republica Moldova, de la întemeierea sa, nu a donat Bisericii niciun bănuț” și că reparațiile la mănăstirile Căpriana, Curchi și alte edificii au fost finanțate exclusiv din subvențiile creștinilor și prin mobilizarea agenților economici de către fostul președinte Vladimir Voronin, nu de statul propriu-zis.

Documentele analizate de RISE Moldova arată însă o realitate contrară. Predispoziția autorităților de a finanța Biserica din bani publici a început încă în 1992, la doar un an de la declararea independenței, când președintele Mircea Snegur a ridicat la rang de „importanță națională” lucrările de reabilitare a complexului monastic Căpriana din raionul Strășeni și a acordat facilități fiscale celor implicați în proces.

În anii 1994-1995, din bugetul de stat au fost virați peste 1 milion de lei pentru renovarea a aproape 20 de biserici. În 1996, Legea bugetului de stat a prevăzut 5 milioane de lei pentru restaurarea obiectelor de valoare istorico-culturală, dintre care 4 milioane pentru Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău și 1 milion pentru Mănăstirea Curchi.

Finanțarea a continuat și în anii următori: 1997 a adus un nou milion de lei pentru Catedrala mitropolitană, iar 1998 alte două milioane — unul pentru reconstrucția complexului Catedralei și altul pentru construcția bisericilor și mănăstirilor, alocare anulată ulterior odată cu abrogarea hotărârii respective.

Practica a atins apogeul în anii 2000, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor, sub patronajul căreia au fost lansate mai multe campanii naționale de colectare de fonduri pentru renovarea lăcașurilor de cult, autoritățile contribuind atât prin alocări directe, cât și prin facilități fiscale acordate companiilor implicate în lucrări.

Chiar mitropolitul Vladimir a prezentat, în teza sa de doctor în economie, sumele primite de structurile Mitropoliei Moldovei din bugetul de stat în 2008 — circa 90 de mii de lei, sumă pe care el însuși o caracteriza drept modestă. În același an, însă, bugetul de stat prevedea separat 100 de mii de lei pentru biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni și 15 milioane de lei pentru Mănăstirea Căpriana, care primise deja 10 milioane de lei în 2004. Aceeași lege din 2008 mai prevedea jumătate de milion de lei pentru amenajarea dendrologică a Mănăstirii Curchi, iar șase ani mai târziu statul a preluat și o datorie de 25 de milioane de lei pe care lăcașul o avea față de compania care a restaurat-o.

Anul trecut, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat de la Orheiul Vechi lansarea unui program național de renovare a lăcașurilor sfinte, cu o alocare de 20 de milioane de lei din bugetul de stat, prioritate având bisericile situate pe traseele turistice naționale.

Cifrele Curții de Conturi

Verificările Curții de Conturi din perioada 2002-2013 relevă că instituțiile de cult au beneficiat de 16 milioane de lei din partea autorităților și companiilor deținute de stat, sub formă de donații, ajutoare sau facilități fiscale. Cifra reală ar putea fi mult mai mare — doar în perioada 2012-2014, jurnaliștii au identificat alte 1,7 milioane de lei virate de autoritățile locale din Orhei, Drochia și Soroca pentru construcția sau reparația unor biserici.

În unele cazuri, autoritățile au mascat transferurile de bani, cum s-a întâmplat în 2017 la Taraclia, unde autoritățile locale au achiziționat oficial decorațiuni pentru teatrul orașului, dar în realitate erau două rame masive din lemn transmise bisericii locale. Un raport din 2024 al Inspectoratului Control Financiar a constatat că autoritățile din Căușeni au cumpărat pentru cinci biserici din oraș materiale de construcție în valoare de aproape 280 de mii de lei, dintre care 43 de mii de lei au ajuns la biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, monument de importanță națională.

Scutiri fiscale și vamale

Pe lângă alocările directe, Biserica beneficiază de un regim fiscal preferențial constant: scutire de la plata taxei de înregistrare a cultelor religioase, de impozitul pe venit în anumite condiții, de TVA pentru ritualuri și ceremonii, precum și de obligația de a folosi aparate de casă cu memorie fiscală. Totodată, Biserica are dreptul exclusiv de a produce și vinde așa-numitele „obiecte de cult”, iar Codul contravențional prevede amenzi pentru cei care ar concura cu Biserica pe acest segment.

În 1997, înainte ca Biserica să obțină oficial acest drept exclusiv, Guvernul a decis să transmită gratuit Mitropoliei Moldovei 150 de obiecte de cult confiscate de vameși, în valoare de peste 40 de mii de lei la acel moment. Facilitățile fiscale și vamale la importul obiectelor de cult au fost legalizate abia în 2018, după ce, ani la rând, Parlamentul a scutit „cu titlu de excepție” importul a 57 de clopote și al diferitor materiale de construcție destinate lăcașurilor de cult, în jumătate din cazuri vorba fiind despre clădiri cu statut de monument istoric. Guvernul a încercat în cel puțin două cazuri să se opună unor astfel de importuri, calificându-le drept o inechitate fiscală care creează un precedent periculos pentru ordinea juridică a Republicii Moldova, însă fără succes.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: