NM Espresso: despre Furtună-gate, fețele uitate ale războiului de pe Nistru și noul monopol pe piața de publicitate

Cronicile COVID și noile medicamente

În ultimele 24 de ore, în Moldova s-au înregistrat 501 cazuri noi de contaminare cu coronavirus. Municipiul Chișinău continuă să fie lider după numărul de infectări.

Alte 13 persoane au decedat din cauza COVID. Printre acestea, este și un bărbat de 36 de ani. Astfel, numărul total al victimelor virusului din Moldova a ajuns până la 1087 de persoane. 546 de pacienți se află în stare gravă.

În Moldova va fi adus în curând un lot de Remdesivir, medicament antiviral pentru tratamentul împotriva coronavirusului. OMS a declarat deja că acesta este unicul medicament antiviral care și-a demonstrat eficacitatea în lupta contra COVID.

Furtună-gate și victimele COVID

Nicolae Furtună, directorul Centrului Național de Sănătate Publică, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate din seara de 7 septembrie că „în toată lumea COVID-ul a luat viața celor care și așa erau o povară pentru ei și pentru cei din jur”.

În dimineața următoare, Partidul Democrat, ex-ministrul sănătății Ala Nemerenco și partidele de opoziție au cerut unanim demisia acestuia.

Furtună a încercat să salveze situația și a declarat că nu a fost înțeles corect, deoarece a avut în vedere faptul că acești bolnavi „sunt o povară din punct de vedere medical și nu social”. Dar a fost prea târziu. În curând după aceasta, președintele Igor Dodon a cerut demisia acestuia.

Iar peste încă o oră, la întrevederea cu premierul Ion Chiu, principalul epidemiolog al țării și-a dat demisia. Luându-și rămas bun, Chicu i-a mulțumit pentru profesionalism.

Chișinău și publicitatea

Continuă reparația Chișinăului: în curând, va fi reconstruită aleea pentru pietoni de pe bulevardul Grigore Vieru din centrul orașului. Pe aceasta vor apărea piste pentru cicliști.

La Țânțăreni, unde deja de trei ani este evacuat tot gunoiul din capitală, promit că până în luna decembrie vor fi finalizate lucrările de construcție a unei stații de epurare.

Iar atmosfera de pe piața de publicitate din capitală iarăși se încinge. În oraș, riscă să apară un monopolist al publicității exterioare. Datorită unui contract cu primăria semnat încă în anul 2007, compania EPA Media are dreptul să instaleze în oraș peste 1500 de panouri de publicitate. Unii operatori de publicitate l-au învinuit deja pe noul proprietar al acestei companii – „Moldpresa Grup” și Alexandru Bilinchis – de viitoarea monopolizare a pieței de publicitate exterioară.

Conflictul de pe Nistru și fețele războiului: proiect special

În anul 2020, a avut loc un nou val de proteste ale veteranilor care au luptat pe Nistru în anul 1992. Atitudinea societății față de aceștia este ambiguă. Și rareori, în spatele uniformei de camuflaj și al lozincilor, sunt văzuți oamenii vii, cu propriile istorii despre războiul care le-a schimbat viața. În noul proiect special, NM a decis să discute sincer și deschis cu participanți reali ai conflictului. Cine sunt acești oameni? Cu ce au trăit ei până la război? Ce au suferit ei la război și cu ce s-au întors acasă? Pentru ce au luptat și ce au primit, până la urmă? Citiți despre toate acestea în articolul lui Mihail Calarașan special pentru NM «Приднестровская травма. За что мы воевали на Днестре» („Trauma transnistreană. Pentru ce am luptat pe Nistru”).

Cinematografia și autocenzura

Festivalul filmului documentar „Moldox” revine în Moldova. De data aceasta, el se va desfășura nu numai la Cahul, dar și la Chișinău. În program – de la noul film al regizorului Pavel Cuzuioc din Moldova despre dificultățile comunicării moderne până la istoriile despre o femeie-colonel transgender din Germania și despre refugiații care se salvează de talibani. Într-un interviu pentru NM, Maxim Cârlan, directorul festivalului, a povestit, cum festivalul extinde în fiecare an granițele a ceea despre ce sunt gata să vorbească oamenii din regiunile din Moldova, cum este lupta contra autocenzurii și de ce și arta este o politică.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 9 septembrie:

– Partidul PACE al lui Gheorghe Cavcaliuc și Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” vor susține conferințe de presă;

– Comisia Electorală Centrală se va convoca în ședință;

– ANRE și CNA vor lansa o campanie de informare a consumatorilor despre standardele de integritate și combatere a corupției;

– Asociația Agențiilor de Publicitate va comunica în cadrul unei conferințe de presă, cum a fost redistribuită piața de publicitate;

– Comisiile parlamentare se vor întruni în ședințe.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: