Ministerul Educației din Moldova pregătește o reformă de amploare. Proiectul de modificare a Codului educației a stârnit deja dezbateri aprinse — nu doar din cauza planului de reorganizare a câtorva zeci de școli, ci și în legătură cu posibila introducere a unei prevederi care le-ar permite rectorilor să obțină un mandat suplimentar în cazul comasării universităților. NewsMaker explică de ce autoritățile au inițiat această reformă, ce schimbări propun și de ce, din cauza schimbărilor propuse, sistemul de învățământ superior din Moldova a fost comparat cu Coreea de Nord.
Modificările propuse la Codul educației au fost prezentate de ministrul Dan Perciun în cadrul unei conferințe de presă, la 2 decembrie, iar ulterior proiectul a fost publicat pe platforma particip.gov.md. Acestea vizează organizarea programelor de studiere a limbii române pentru copiii din diasporă, includerea copiilor cu dizabilități în sistemul educațional, revenirea la evaluarea elevilor din clasele a IV-a, consolidarea rețelei școlare, precum și măsuri de sprijin pentru tinerii specialiști.
„Aceste modificări sunt orientate spre creșterea calității educației, reprezintă un răspuns la provocările moderne și reflectă, de asemenea, comentariile și propunerile colectate, inclusiv în timpul campaniei electorale”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun.
Reorganizarea școlilor
Cea mai amplă modificare propusă este reorganizarea a câtorva zeci de școli. Ministerul Educației propune schimbarea statutului acestora în funcție de numărul de elevi. Potrivit datelor instituției, modificările vor afecta 73 de școli în care în prezent învață 1328 de elevi — ceea ce reprezintă aproximativ 0,5% din numărul total.
În „limite raționale”, autoritățile intenționează să păstreze școlile primare, iar grădinițele vor continua să funcționeze indiferent de numărul de copii. Potrivit noii propuneri, gimnaziile în care în prezent învață mai puțin de 35 de elevi, în total, vor fi transformate în școli primare. Dacă într-o astfel de școală primară vor învăța mai puțin de 30 de elevi, instituția va îndeplini și funcțiile de grădiniță, devenind școală–grădiniță: toate activitățile vor avea loc într-o singură clădire, cu un singur director și o administrație unificată. Dacă însă, într-o școală–grădiniță vor învăța mai puțin de 10 elevi, instituția de învățământ se va transforma doar într-o grădiniță.
Reorganizarea școlilor este planificată să fie pusă în sarcina consiliilor raionale de educație. Până la sfârșitul fiecărui an, ministerul va aproba lista școlilor care urmează să fie reorganizate. Una dintre condiții este existența unei școli alternative cu același profil lingvistic pe o rază de 20 de kilometri. Copiii vor putea ajunge la noile școli cu autobuze școlare moderne, pe care MEC se angajează să le procure.
De pe urma reformei ar urma să beneficieze atât elevii, cât și profesorii. În primii doi ani de studii după reorganizare, elevii vor beneficia lunar câte 1.000 de lei pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare și pentru a facilita perioada de tranziție. Profesorilor care își vor pierde locul de muncă din cauza reorganizării, direcțiile raionale de învățământ vor trebui să le propună un nou post. Dacă în raion nu se va găsi un loc vacant potrivit, acestora li se va oferi un loc de muncă într-un alt raion și li se va acorda o compensație unică de „relocare” de până la 300.000 de lei, cu condiția să activeze la noul loc de muncă cel puțin cinci ani. De asemenea, profesorilor li se va asigura transport gratuit sau li se vor compensa cheltuielile de transport.
Ce școli vor fi reorganizate
Din cele 73 de școli incluse în reformă, 10 își vor înceta activitatea și vor deveni grădinițe, 16 vor deveni școli primare–grădinițe, iar 47 — școli primare. Vor fi închise complet trei școli primare–grădinițe din raionul Drochia, câte o școală primară din raioanele Cimișlia, Leova, Rîșcani și Soroca, precum și câte o școală primară–grădiniță din raioanele Orhei, Rezina și Soroca. În aceste instituții de învățământ studiază în prezent 66 de elevi, iar în școala primară din satul Sărata-Răzeși, raionul Leova, nu este niciun elev. Toate aceste instituții vor fi transformate, în cadrul reformei, în grădinițe.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a precizat că reorganizarea este orientată spre creșterea calității educației și dezvoltarea potențialului. El a menționat că cele mai multe școli care urmează să fie reorganizate se află în raioanele Florești și Soroca, în timp ce în alte raioane, de exemplu în raionul Călărași, reorganizarea a fost deja realizată, motiv pentru care acolo nu există instituții de învățământ care să fie vizate de modificări. Ministrul a mai explicat că, dacă în anul 2000 în sate învățau 367 de mii de copii — mai mulți decât în orașe — atunci, peste 25 de ani, numărul elevilor din orașe l-a depășit pe cel al elevilor din mediul rural. Potrivit estimărilor, numărul total de elevi va continua să scadă, iar până în anul 2040 acesta s-ar putea reduce cu aproximativ 100 de mii din cauza tendințelor demografice.
„Procesul de optimizare a rețelei școlare a început aproximativ în anii 2000, însă a avut loc neuniform pe raioane. Unele consilii raionale au reacționat activ, punând calitatea educației și interesele copiilor mai presus de considerentele politice. Altele au închis școlile doar atunci când în acestea au mai rămas cinci, trei, doi sau chiar niciun copil. Există consilii care așteaptă literalmente până în momentul în care școala rămâne complet goală”, a explicat necesitatea reformei Dan Perciun.
Ministrul Educației a mai declarat că modificările nu sunt axate pe economisire, ci pe creșterea calității procesului educațional. „Trebuie să înțelegem că nu vom economisi niciun leu în urma acestor modificări — economisirea nu este scopul. (…) În prezent avem o rețea ineficientă și umflată de școli mici, o abordare neuniformă la nivel de raioane, un deficit de profesori în școlile mici. Dacă nu va fi creată o bază legislativă clară, rețeaua școlară va rămâne fragmentată și ineficientă”, a declarat el, adăugând că, fără intervenție, decalajul dintre școli va crește de la an la an.
Ministerul Educației a mai menționat că reorganizarea școlilor este necesară pentru creșterea calității instruirii. În multe școli mici, profesorii sunt nevoiți să predea mai multe discipline, fără a avea întotdeauna pregătirea corespunzătoare. Acest lucru reduce semnificativ calitatea instruirii, fapt confirmat atât de rezultatele examenelor naționale, cât și de testările din cadrul programului internațional de evaluare a rezultatelor elevilor PISA.
Mandat suplimentar pentru rectori
O altă modificare propusă la Codul educației vizează acordarea unui mandat suplimentar rectorilor care, în timpul mandatului în exercițiu, au realizat procesul de absorbție a altor instituții de învățământ sau de cercetare. Potrivit ministrului Dan Perciun, absorbția este întotdeauna un proces anevoios, care necesită timp și experiență managerială pentru a asigura o integrare reușită a structurilor. Răspunzând unei întrebări de clarificare adresate de un jurnalist, ministrul a precizat că un rector va putea obține un singur mandat suplimentar, indiferent de numărul absorbțiilor realizate, și va putea ocupa funcția de rector de cel mult trei ori. În prezent, rectorii și decanii pot deține aceeași funcție pentru maximum două mandate a câte cinci ani.
Această modificare a provocat critici din partea rectorului Universității de Stat (USM), Igor Șarov, a liderului „Partidului Național Moldovenesc” (PNM), Dragoș Galbur, și a deputatului din fracțiunea „Alternativa”, Ion Cicu. Motivul nemulțumirii – că rectorul Universității Tehnice (UTM), Viorel Bostan, care ocupă această funcție din anul 2016, ar putea obține încă un mandat. Ministerul Educației a anunțat deja despre posibila comasare a universității din Cahul cu UTM, ceea ce, potrivit modificării propuse, îi va permite lui Bostan să obțină un mandat suplimentar.
Rectorul USM, Igor Șarov, a menționat că, anterior, în perioada 1992–2015, universitatea a fost condusă de tatăl actualului rector — Ion Bostan. „Orice intenție de reorganizare care, în percepția publicului, ar putea duce la menținerea aceleiași familii la conducerea unei universități pentru un total de aproximativ 44 de ani, contravine flagrant principiilor de transparență, alternanță și democrație. Astfel de practici — chiar și ca percepție — nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Nu suntem Coreea de Nord. Reforma universitară nu poate fi justificată prin calcule administrative sau eforturi de „optimizare” dacă prețul ei este autonomia universitară, echilibrul regional și încrederea publică”, a declarat Igor Șarov.
Liderul „Partidului Național Moldovenesc” (PNM), Dragoș Galbur, susține că Perciun a propus modificările pentru ca Viorel Bostan să-și poată prelungi mandatul. Deputatul din fracțiunea „Alternativa”, Ion Cicu, a atras, de asemenea, atenția asupra „moștenirii” conducerii UTM „de la tată la fiu”.
Comentând criticile, MEC a declarat că reorganizarea va ajuta la păstrarea unui centru universitar puternic în regiunea care se confruntă cu un declin demografic. Universitatea Tehnică trebuie să sprijine universitatea din Cahul în dezvoltarea domeniilor inginerești, IT și agricole, importante pentru economie. Ministrul Dan Perciun a menționat că modificările la Codul educației nu oferă rectorului dreptul de a-și prelungi automat mandatul, ci doar permit Senatului, într-o componență extinsă, cu participarea reprezentanților instituțiilor absorbite, să decidă asupra acordării rectorului celui de-al treilea și ultim mandat pentru finalizarea procesului de integrare.
Ce alte modificări se propun a fi introduse
Autoritățile propun și alte modificări la Codul educației. Printre acestea se numără extinderea plății unice de 200 de mii de lei pentru activitatea prin repartizare asupra angajaților sistemului de învățământ profesional și superior. De asemenea, pentru 3,6 mii de cadre didactice din instituțiile de învățământ profesional-tehnic se propune extinderea compensației anuale de 4 mii de lei pentru materiale didactice, de care beneficiază în prezent doar profesorii din sistemul de învățământ general.
Ministerul Educației intenționează, de asemenea, să ofere la 47 de școli cu un efectiv de peste 400 de elevi posibilitatea de a-și gestiona independent bugetul. O asemenea autonomie va permite achiziționarea mai operativă a echipamentelor, angajarea personalului și efectuarea reparațiilor, reacționând mai rapid la necesitățile instituțiilor de învățământ.
O altă noutate propusă este încetarea contractelor pe termen nedeterminat ale directorilor adjuncți, în baza cărora în prezent activează aproximativ 39% dintre angajați. Alți 27% dintre adjuncți ocupă funcțiile în calitate de interimari, iar unii le exercită deja de peste 10 ani. Ministerul planifică separarea funcțiilor de antrenor principal și antrenor superior din cauza unor neconcordanțe administrative, iar în consiliile de dezvoltare strategică ale universităților să fie incluși reprezentanți ai ministerului pentru coordonarea și controlul utilizării transparente a mijloacelor financiare publice.
Alte câteva noutăți vizează programele educaționale. Pentru copiii din diasporă și copiii cetățenilor străini care locuiesc în Moldova se planifică implementarea programelor de studiere a limbii române. Reforma prevede crearea unor grupuri speciale de sprijin pentru copiii cu dizabilități intelectuale severe, în fiecare dintre acestea urmând să fie instruiți până la șase copii, cu participarea a doi pedagogi. De asemenea, instituția propune deschiderea claselor de sprijin pentru absolvenții claselor a IX-a.
O altă noutate se referă la sistemul de evaluare, pe care ministerul intenționează să-l revizuiască. Instituția propune ca, din următorul an de studii, să fie readus sistemul de note în clasa a IV-a la disciplinele de atestare finală — limba română și matematica. Potrivit unui studiu realizat în 268 de școli, trecerea bruscă la sistemul de note în gimnaziu provoacă în prezent stres elevilor și dificultăți de adaptare.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a subliniat că toate modificările au fost supuse consultărilor publice, care vor dura două luni. Ulterior, acestea vor trebui să fie aprobate de Parlament în două lecturi. Adoptarea noilor prevederi este posibilă nu mai devreme de februarie 2026.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
