NM espresso

NM Espresso: despre noul vechi guvern, obiectul neidentificat deasupra Moldovei și acuzațiile lui Lavrov

Natalia Titova
| 16 februarie, 2023
08:23

Noul vechi guvern și consilierii

Dacă nu va fi demis, guvernul Moldovei va fi condus, în următorii doi ani, de Dorin Recean. În cabinetul de miniștri al acestuia nu va mai fi vicepremierul pentru digitalizare. În schimb, va apărea un nou minister, cel al Energeticii. Acesta va fi condus de fostul șef ANRE, expertul în energetică Victor Parlicov.

În noul guvern se regăsesc aceleași persoane, cu excepția a patru miniștri noi.

Victor Parlicov – ministrul energeticii,
Lilia Dabija – ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale,
Veronica Mihailov-Moraru – ministrul justiției,
Veronica Sirețeanu-Vragaleva – ministrul finanțelor.

În plus, Dumitru Alaiba va fi acum nu doar ministru al economiei, dar și vicepremier. Tot lui i se va transmite și digitalizarea. Un alt vicepremier va fi Vladimir Bolea, ministrul agriculturii.

Ex-președintele Moldovei Igor Dodon s-a grăbit să-i ofere un sfat noului prim-ministru. „Să uite de cariera sa de polițist și să-și aducă aminte că, de fapt, este economist, pentru că țara are nevoie astăzi de reforme economice și sociale”, – a spus Dodon.

Între timp, Partidul Socialiștilor intenționează să iasă la un protest în fața parlamentului, în dimineața de 16 februarie, la ora 10:00. La această oră va avea loc ședința în cadrul căreia urmează să fie aprobată noua componență a guvernului condus de Dorin Recean.

Riscurile de destabilizare și obiectul neidentificat

Președintele Moldovei, Maia Sandu a avut un dialog telefonic, la 15 februarie, cu omologul său sârb Aleksandar Vučić. Discuția a avut loc în contextul declarației șefei statului cu privire la riscurile de destabilizare a situației din țara noastră și eventuala implicare a cetățenilor altor state. Sandu și Vučić și-au reconfirmat respectul pentru integritatea teritorială a țărilor și și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pentru a preveni activitățile ilegale cu implicarea cetățenilor Moldovei și ai Serbiei.

Un balon cu reflectoare ar fi putut fi obiectul neidentificat din cauza căruia, la 14 februarie, Moldova și-a închis spațiul aerian pentru două ore. Rusia lansează astfel de baloane în Ucraina, pentru a distrage atenția sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană. Despre aceasta a anunțat, la 15 februarie, Iuri Ignat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene ucrainene.

Președintele parlamentului Moldovei, Igor Grosu a comunicat că obiectul a venit de la nord, din partea Ucrainei.

Boxeri din Muntenegru nu au fost lăsați să intre în Moldova. Aceștia urmau să participe la un turneu internațional anual organizat în memoria lui Pavel Lușcevschi, antrenor emerit al Moldovei. Iar selecționata Ungariei la rugby a refuzat să vină la Chișinău, la meciul cu echipa Moldovei, din considerente de securitate.

Lavrov și „relațiile de prietenie”

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră că, prin acuzațiile la adresa FR despre planul Rusiei de a organiza o lovitură de stat în Moldova, autoritățile moldovenești „doresc să devieze vina pentru eșecul politicilor socio-economice”. La fel, Lavrov a acuzat Ucraina și Occidentul de tendința de a submina relațiile de prietenie dintre Moldova și Rusia. Lavrov consideră că „există tendința maniacală a Kievului și Uniunii Europene de a submina pozițiile ruse în mecanismul negocierilor privind reglementarea transnistreană în formatul „5+2”, de a slăbi legăturile dintre FR și Găgăuzia, de a cere retragerea pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană”.

Neutralitatea și capacitatea de apărare a Moldovei

Președintele Maia Sandu a declarat, din nou, că acum nu este abordat subiectul privind renunțarea Moldovei la neutralitate. Însă, potrivit ei, autoritățile trebuie să continue discuțiile despre capacitatea lor de a asigura pacea pe cont propriu.

În același timp, miniștrii apărării din țările NATO au convenit, în timpul reuniunii de două zile, să sporească sprijinul acordat Moldovei pentru a-și consolida capacitatea de apărare și reziliența.

„Miniștrii apărării din țările NATO au discutat și despre obligațiile noastre față de țările care se află în pericol, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. Și am convenit să sporim sprijinul acordat acestor țări pentru a consolida capacitatea lor de apărare, reziliența și interacțiunea cu NATO”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

NM espresso, top

Știri similare

Viață

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Viață

(FOTO) Pod din R. Moldova, închis de urgență. Ce spune Administrația Națională a Drumurilor

Politică

Maia Sandu a comentat „planul de pace” propus de SUA pentru încheierea războiului în Ucraina

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
13:38

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că stabilitatea Europei depinde de garantarea deplină a independenței, suveranității și securității Ucrainei. Declarația a fost făcută pe rețeaua X, pe fundalul discuțiilor privind „planul de pace” propus de SUA pentru încheierea războiului în Ucraina.

„Stabilitatea Europei depinde de faptul că independența, suveranitatea și securitatea Ucrainei sunt garantate pe deplin. Unitatea și determinarea tuturor partenerilor Ucrainei sunt esențiale pentru a asigura o pace durabilă”, a comunicat Maia Sandu.

Menționăm că documentul a fost comentat zilele trecute și de ministrul de Externe al Republicii Moldova. Mihai Popșoi a spus că „o pace justă ar trebui să ia în calcul suveranitatea Ucrainei asupra întregului său teritoriu, pentru că orice cedare de teritoriu este o mare problemă, mai cu seamă că și noi avem durerea noastră cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este un subiect sensibil și pentru noi”.

***

Federația Rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, declanșând cel mai mare conflict militar din Europa de după Al Doilea Război Mondial.

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.