NM espresso

NM Espresso: despre noul vechi guvern, obiectul neidentificat deasupra Moldovei și acuzațiile lui Lavrov

Natalia Titova
| 16 februarie, 2023
08:23

Noul vechi guvern și consilierii

Dacă nu va fi demis, guvernul Moldovei va fi condus, în următorii doi ani, de Dorin Recean. În cabinetul de miniștri al acestuia nu va mai fi vicepremierul pentru digitalizare. În schimb, va apărea un nou minister, cel al Energeticii. Acesta va fi condus de fostul șef ANRE, expertul în energetică Victor Parlicov.

În noul guvern se regăsesc aceleași persoane, cu excepția a patru miniștri noi.

Victor Parlicov – ministrul energeticii,
Lilia Dabija – ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale,
Veronica Mihailov-Moraru – ministrul justiției,
Veronica Sirețeanu-Vragaleva – ministrul finanțelor.

În plus, Dumitru Alaiba va fi acum nu doar ministru al economiei, dar și vicepremier. Tot lui i se va transmite și digitalizarea. Un alt vicepremier va fi Vladimir Bolea, ministrul agriculturii.

Ex-președintele Moldovei Igor Dodon s-a grăbit să-i ofere un sfat noului prim-ministru. „Să uite de cariera sa de polițist și să-și aducă aminte că, de fapt, este economist, pentru că țara are nevoie astăzi de reforme economice și sociale”, – a spus Dodon.

Între timp, Partidul Socialiștilor intenționează să iasă la un protest în fața parlamentului, în dimineața de 16 februarie, la ora 10:00. La această oră va avea loc ședința în cadrul căreia urmează să fie aprobată noua componență a guvernului condus de Dorin Recean.

Riscurile de destabilizare și obiectul neidentificat

Președintele Moldovei, Maia Sandu a avut un dialog telefonic, la 15 februarie, cu omologul său sârb Aleksandar Vučić. Discuția a avut loc în contextul declarației șefei statului cu privire la riscurile de destabilizare a situației din țara noastră și eventuala implicare a cetățenilor altor state. Sandu și Vučić și-au reconfirmat respectul pentru integritatea teritorială a țărilor și și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pentru a preveni activitățile ilegale cu implicarea cetățenilor Moldovei și ai Serbiei.

Un balon cu reflectoare ar fi putut fi obiectul neidentificat din cauza căruia, la 14 februarie, Moldova și-a închis spațiul aerian pentru două ore. Rusia lansează astfel de baloane în Ucraina, pentru a distrage atenția sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană. Despre aceasta a anunțat, la 15 februarie, Iuri Ignat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene ucrainene.

Președintele parlamentului Moldovei, Igor Grosu a comunicat că obiectul a venit de la nord, din partea Ucrainei.

Boxeri din Muntenegru nu au fost lăsați să intre în Moldova. Aceștia urmau să participe la un turneu internațional anual organizat în memoria lui Pavel Lușcevschi, antrenor emerit al Moldovei. Iar selecționata Ungariei la rugby a refuzat să vină la Chișinău, la meciul cu echipa Moldovei, din considerente de securitate.

Lavrov și „relațiile de prietenie”

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră că, prin acuzațiile la adresa FR despre planul Rusiei de a organiza o lovitură de stat în Moldova, autoritățile moldovenești „doresc să devieze vina pentru eșecul politicilor socio-economice”. La fel, Lavrov a acuzat Ucraina și Occidentul de tendința de a submina relațiile de prietenie dintre Moldova și Rusia. Lavrov consideră că „există tendința maniacală a Kievului și Uniunii Europene de a submina pozițiile ruse în mecanismul negocierilor privind reglementarea transnistreană în formatul „5+2”, de a slăbi legăturile dintre FR și Găgăuzia, de a cere retragerea pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană”.

Neutralitatea și capacitatea de apărare a Moldovei

Președintele Maia Sandu a declarat, din nou, că acum nu este abordat subiectul privind renunțarea Moldovei la neutralitate. Însă, potrivit ei, autoritățile trebuie să continue discuțiile despre capacitatea lor de a asigura pacea pe cont propriu.

În același timp, miniștrii apărării din țările NATO au convenit, în timpul reuniunii de două zile, să sporească sprijinul acordat Moldovei pentru a-și consolida capacitatea de apărare și reziliența.

„Miniștrii apărării din țările NATO au discutat și despre obligațiile noastre față de țările care se află în pericol, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. Și am convenit să sporim sprijinul acordat acestor țări pentru a consolida capacitatea lor de apărare, reziliența și interacțiunea cu NATO”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

NM espresso, top

Știri similare

Externe

„Domnule Putin…”. Scrisoarea Melaniei Trump adresată președintelui Rusiei

Viață

Pikachu, Labubu, Pokemon – folosite pentru a distrage atenția? IGP, după protestul lui Șor: 69 de persoane duse la inspectorat

Politică

Între aplauze și scandări: noii judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul FOTO/VIDEO

Mihaela Conovali
| 17 august, 2025
11:47

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.

Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.

În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.

Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia.

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.