NM Espresso: despre noul vechi guvern, obiectul neidentificat deasupra Moldovei și acuzațiile lui Lavrov  

Noul vechi guvern și consilierii  

Dacă nu va fi demis, guvernul Moldovei va fi condus, în următorii doi ani, de Dorin Recean. În cabinetul de miniștri al acestuia nu va mai fi vicepremierul pentru digitalizare. În schimb, va apărea un nou minister, cel al Energeticii. Acesta va fi condus de fostul șef ANRE, expertul în energetică Victor Parlicov.

 În noul guvern se regăsesc aceleași persoane, cu excepția a patru miniștri noi.

• Victor Parlicov – ministrul energeticii,

• Lilia Dabija – ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale,

• Veronica Mihailov-Moraru – ministrul justiției,

• Veronica Sirețeanu-Vragaleva – ministrul finanțelor.

În plus, Dumitru Alaiba va fi acum nu doar ministru al economiei, dar și vicepremier. Tot lui i se va transmite și digitalizarea. Un alt vicepremier va fi Vladimir Bolea, ministrul agriculturii.

Ex-președintele Moldovei Igor Dodon s-a grăbit să-i ofere un sfat noului prim-ministru. „Să uite de cariera sa de polițist și să-și aducă aminte că, de fapt, este economist, pentru că țara are nevoie astăzi de reforme economice și sociale”, – a spus Dodon.

Între timp, Partidul Socialiștilor intenționează să iasă la un protest în fața parlamentului, în dimineața de 16 februarie, la ora 10:00. La această oră va avea loc ședința în cadrul căreia urmează să fie aprobată noua componență a guvernului condus de Dorin Recean.

Riscurile de destabilizare și obiectul neidentificat 

Președintele Moldovei, Maia Sandu a avut un dialog telefonic, la 15 februarie, cu omologul său sârb Aleksandar Vučić. Discuția a avut loc în contextul declarației șefei statului cu privire la riscurile de destabilizare a situației din țara noastră și eventuala implicare a cetățenilor altor state. Sandu și Vučić și-au reconfirmat respectul pentru integritatea teritorială a țărilor și și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pentru a preveni activitățile ilegale cu implicarea cetățenilor Moldovei și ai Serbiei.

Un balon cu reflectoare ar fi putut fi obiectul neidentificat din cauza căruia, la 14 februarie, Moldova și-a închis spațiul aerian pentru două ore. Rusia lansează astfel de baloane în Ucraina, pentru a distrage atenția sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană. Despre aceasta a anunțat, la 15 februarie, Iuri Ignat, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene ucrainene.

Președintele parlamentului Moldovei, Igor Grosu a comunicat că obiectul a venit de la nord, din partea Ucrainei.

Boxeri din Muntenegru nu au fost lăsați să intre în Moldova. Aceștia urmau să participe la un turneu internațional anual organizat în memoria lui Pavel Lușcevschi, antrenor emerit al Moldovei. Iar selecționata Ungariei la rugby a refuzat să vină la Chișinău, la meciul cu echipa Moldovei, din considerente de securitate.

Lavrov și „relațiile de prietenie”

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov consideră că, prin acuzațiile la adresa FR despre planul Rusiei de a organiza o lovitură de stat în Moldova, autoritățile moldovenești „doresc să devieze vina pentru eșecul politicilor socio-economice”. La fel, Lavrov a acuzat Ucraina și Occidentul de tendința de a submina relațiile de prietenie dintre Moldova și Rusia. Lavrov consideră că „există tendința maniacală a Kievului și Uniunii Europene de a submina pozițiile ruse în mecanismul negocierilor privind reglementarea transnistreană în formatul „5+2”, de a slăbi legăturile dintre FR și Găgăuzia, de a cere retragerea pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană”.

Neutralitatea și capacitatea de apărare a Moldovei 

Președintele Maia Sandu a declarat, din nou, că acum nu este abordat subiectul privind renunțarea Moldovei la neutralitate. Însă, potrivit ei, autoritățile trebuie să continue discuțiile despre capacitatea lor de a asigura pacea  pe cont propriu.

În același timp, miniștrii apărării din țările NATO au convenit, în timpul reuniunii de două zile, să sporească sprijinul acordat Moldovei pentru a-și consolida capacitatea de apărare și reziliența.

„Miniștrii apărării din țările NATO au discutat și despre obligațiile noastre față de țările care se află în pericol, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova. Și am convenit să sporim sprijinul acordat acestor țări pentru a consolida capacitatea lor de apărare, reziliența și interacțiunea cu NATO”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.