NM Espresso: despre primul pas al Republicii Moldova spre UE, acordurile dintre Chișinău și Kiev și despre „chimia alb-roșie”

Demisia ministrului Musteață 

Ministrul Agriculturii, Radu Musteață, și-a anunțat demisia după scandalul legat de vechile sale legături cu Partidul Democrat. Premierul Vasile Tofan i-a acceptat cererea, precizând că îi respectă decizia. Musteață a calificat plecarea sa drept „un gest de responsabilitate”, explicând că a dorit să păstreze încrederea societății în Guvern și în direcția acestuia.

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că regretă demisia lui Musteață și că nu crede că acesta ar fi fost membru al PDM. În schimb, liderul PSDE (fostul Partid Democrat), Vasile Bumacov, a prezentat o cerere de aderare la PDM semnată de Musteață și datată din 2017, afirmând că problema „nu este trecutul politic, ci minciuna”.

Spre seară, Musteață a recunoscut că într-adevăr depusese cererea de aderare la PDM și și-a cerut scuze pentru că nu a recunoscut acest lucru de la bun început.

Protestul opoziției împotriva majorării tarifului la gaze 

Opoziția parlamentară a protestat în fața Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) împotriva majorării tarifului la gazele naturale. Manifestanții au cerut ca noul tarif să nu fie aprobat și au solicitat organizarea unor audieri parlamentare. Ei au scandat lozinci împotriva guvernării PAS și au chemat cetățenii să participe la un nou protest, programat pentru marți.

La rândul său, ANRE a anunțat că este gata să participe la audieri în Parlament, dar a calificat drept „întemeiată și justificată” solicitarea Energocom de a majora tariful cu aproximativ 45%.

„Avem întrebări”: interviu cu directorul Energocom

De ce se propune majorarea tarifului la gaz cu aproape 45%? Cum este calculat tariful și care sunt salariile din cadrul Energocom? Răspunsurile la aceste întrebări și alte explicații pot fi urmărite în noua ediție a emisiunii „Avem întrebări”, în care invitat este directorul Energocom, Eugen Buzatu. 

PAS „grăbește” adoptarea legilor?

În ședința Parlamentului de vineri, opoziția a criticat ritmul în care majoritatea parlamentară adoptă proiectele de lege, susținând că deputații „nu sunt mașini de vot” și că nu au suficient timp pentru a analiza documentele. Igor Grosu a respins acuzațiile și a afirmat că reprezentanții opoziției „pur și simplu nu vor să muncească”.

Un nou scandal cu un nou ministru 

Jurnaliștii au relatat despre legăturile noului ministru al Culturii, Dan Suruceanu, cu un partener de afaceri, condamnat într-un dosar privind licitații publice, precum și cu o persoană vizată în dosarul creditelor neperformante acordate de BEM. Totodată, potrivit Curții de Conturi, Suruceanu ar fi beneficiat de plăți nejustificate în perioada în care activa la Arena Chișinău. Comentând informațiile apărute, Igor Grosu a declarat că îi va cere ministrului explicații.

Dispute privind fondurile europene

Modul în care vor fi distribuite cele 2 miliarde de euro alocate Republicii Moldova de către Uniunea Europeană a generat dispute, în special componenta de granturi, care prevede alocarea a 100 de milioane de euro pentru finanțarea mass-mediei și a organizațiilor neguvernamentale. Partidul Liberal Democrat, condus de fostul premier Vlad Filat, a cerut Guvernului să publice un raport complet privind utilizarea acestor fonduri, susținând că explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și Igor Grosu sunt contradictorii. 

Transnistria: #NM_explains_it_all, biroul de reintegrare

Politica Chișinăului față de Transnistria rămâne aceeași, însă prioritățile se schimbă. Guvernul Tofan pune accent pe integrarea economică și leagă procesul de reintegrare cu cel de integrare europeană. Despre schimbările preconizate și aspectele care rămân încă neclare este vorba în noua ediție a proiectului NM Explains, ”Tofan schimbă regulile de joc?”.

Între timp, Biroul politici de reintegrare a respins acuzațiile Tiraspolului potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar imita procesul de negocieri.

Protest la CSM: videoreportaj

În fața Consiliului Superior al Magistraturii a avut loc un protest după agresarea unei persoane în vârstă de 19 ani, administrator al unei terase din sectorul Rîșcani al capitalei. Subiectul este prezentat într-un nou reportaj video NM.

Pe scurt

Uniunea Europeană a inclus în noul pachet de sancțiuni holdingul rus „Inter RAO”, care controlează Centrala Electrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană.

Fostul deputat socialist Fiodor Gagauz și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei.

În Rusia, cetățeanul Republicii Moldova Evgheni Cijen, în vârstă de 26 de ani, a fost condamnat la 13 ani de detenție într-o colonie cu regim sever, fiind găsit vinovat de spionaj.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: