NM espresso

NM Espresso: despre reducerea tarifului la energia electrică, racheta căzută și despre «decizia complicată» a guvernului Moldovei

Natalia Titova
| 6 decembrie, 2022
08:16

Energetică și securitate

La 3 decembrie a apărut informația despre faptul că dreapta Nistrului va achiziționa, din nou, energie electrică de la Centrala termoelectrică din Cuciurgan, care se află în regiunea transnistreană. Mesajul și decizia autorităților au fost neașteptate pentru mulți, chiar și dacă guvernarea a declarat de nenumărate ori că poartă negocieri cu partea transnistreană, iar vineri, 2 decembrie, vicepremierul Serebrean a menționat, după întrevederea cu așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, că oficialii de la Chișinău au propus tocmai cinci scenarii de soluționare a problemei energetice, dar nu au primit un răspuns.

Iar sâmbătă, Chișinău și Tiraspol au semnat acordul: malul drept va continua să achiziționeze energie electrică din stânga Nistrului, cu 73 de dolari pentru un MWh. Luni, vicepremierul Spânu va spune în acest context că aceasta este «o decizie complicată», care «îl va costa scump din punct de vedere politic». Acesta a reamintit că noi «nu trăim într-o lume reală», iar guvernul «acționează rațional» și «în interesele cetățenilor». Spânu a mai declarat că săptămâna trecută, Moldova a achiziționat o parte din energia electrică în baza unor contracte de urgență, de pe bursa din România, cu 400 de euro pentru un MWh. În decurs de trei zile, ANRE trebuie să se întrunească într-o ședință și să revadă în regim de urgență tarifele la energia electrică. Potrivit estimărilor lui Spânu, tariful s-ar putea reduce cu 25 la sută, sau până la 4 lei pentru un kWh.

Spânu a vorbit — și nu degeaba — despre stabilitatea sistemului energetic în contextul războiului din Ucraina. Centrala termoelectrică de la Cuciurgan asigură stabilitatea întregului sistem energetic al Moldovei și reduce povara asupra rețelei, minimizează salturile de tensiune și riscul deconectării curentului electric, așa cum s-a întâmplat la 15 și la 23 noiembrie. N-a trebuit să așteptăm prea mult confirmarea acestor afirmații.

Lovitură asupra Ucrainei și rachetă într-o grădină din Briceni

La 5 decembrie, rachetele rusești au atacat din nou infrastructura energetică a Ucrainei: luni, ziua, alarmele aeriene au răsunat în toate regiunile țării, cu excepția Crimeii ocupate. Potrivit informațiilor Forțelor Armate ale Ucrainei, partea rusă a lansat peste 70 de rachete. Ministerul rus al apărării a confirmat atacurile și a declarat că dronele ucrainene au atacat două aerodromuri militare: în regiunile Reazan și Saratov. În consecință, trei militari ruși au murit și patru au fost răniți, două avioane au fost deteriorate.

În timpul bombardamentelor, în Ucraina a fost deconectată energia electrică, dar în Moldova, sistemul automatizat a rezistat (s-au înregistrat doar salturi de tensiune). Deconectări nu s-au produs. În același timp, «Termoelectrica» s-a grăbit să ne avertizeze că în cazul unor întreruperi ale aprovizionării cu energie electrică, este posibilă și deconectarea acesteia.

Dar războiul din Ucraina înseamnă pentru Moldova nu doar deconectarea luminii și incomoditățile temporare, ci și amenințări reale. În cea de-a doua jumătate a zilei, un echipaj al poliției de frontieră a depistat lângă Briceni o rachetă, mai bine zis, partea superioară a acesteia. Geniștii, salvatorii și alți specialiști s-au deplasat la fața locului. Încă până la concluzia oficială, presa federală din Rusia a declarat că în Moldova a căzut o rachetă ucraineană, amintind despre cazul din Polonia, de la sfârșitul lunii noiembrie (atunci, două persoane și-au pierdut viața). Seara, specialiștii care au venit la fața locului au declarat că «nu există pericole pentru cetățeni». Geniștii nu au depistat substanțe explozibile pe locul unde a căzut racheta.

În mod previzibil, și autoritățile centrale au comentat evenimentele de luni:premierul a condamnat atacurile asupra obiectivelor civile din Ucraina și a declarat că autoritățile fac tot posibilul pentru «a ține situația sub control», iar președintele Sandu a chemat pentru a câta oară comunitatea mondială «să intensifice presiunile asupra Rusiei». Cei de la MAEIE au numit „nejustificate«acțiunile Rusiei, care «cauzează consecințe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic și în unele cazuri fără apă».

Pe scurt, despre alte știri

Un fost angajat al ambasadei Moldovei în România a fost obligat să restituie statului 1,79 milioane de lei. Acesta percepea taxe de la cetățenii Moldovei care doreau să-și echivaleze permisele de conducere moldovenești în cele românești.

Dodon va contesta în instanța de judecată acuzația Autorității Naționale pentru Integritate, care a depistat o neconcordanță de 1,17 milioane de lei dintre veniturile și cheltuielile acestuia.

Bloggerul Nekoglai (Nicolai Lebedev), cetățean al Moldovei deportat din Rusia, a publicat pe canalul său de YouTube o înregistrare video în care susține că, după ce a fost reținut, a fost maltratat și a fost supus unor tentative de a fi violat.

Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

La ora 9:30 va începe cea de-a patra ședință a Centrului european de sprijin pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor în Republica Moldova.
La ora 10:00, Centrul Analitic Independent Expert-Group, în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova), va prezenta studiul «Profilul demografic al municipiului Chișinău».
La ora 10:00 își va începe lucrările Forumul Drepturilor Omului.

NM espresso, top

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: Stare de urgență în Transnistria, Maia Sandu și Nicușor Dan au mers la Zelenski, Zaharova a calificat declarațiile lui Recean drept «aberații»

Politică

Zelenski, în cadrul summitului din Ucraina: „Planurile Rusiei vizează Odesa, apoi granițele cu Moldova și România”

Viață

8 hectare de livezi și 7 de sfeclă de zahăr, afectate de înghețuri. Autoritățile pregătesc măsuri de sprijin pentru fermieri

Doina Buruiană
| 11 iunie, 2025
20:37

Înghețurile de primăvară au provocat pagube semnificative sectorului pomicol și culturii de sfeclă de zahăr din Republica Moldova, a anunțat Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA). Fenomenul a compromis înflorirea și formarea rodului în livezi, afectând aproximativ 8.650 de hectare. În ceea ce privește cultura de sfeclă de zahăr, au fost înregistrate pierderi pe o suprafață totală de 6.942 hectare. În context, MAIA a propus în consultări un proiect privind acordarea unui ajutor fermierilor afectați de înghețurile care au prejudiciat cultura de sfeclă de zahăr. De asemenea, analizează diverse opțiuni de sprijin pentru reprezentanții sectorului pomicol.

Cele mai afectate specii sunt caisul, prunul, cireșul, nucul și mărul. Se anticipează o reducere de 40-45% a recoltei de cais și prun. În cazul cireșului, pierderile ar putea ajunge până la 55%, influențate și de crăparea fructelor cauzată de ploile abundente. Pentru piersic și vișin, se estimează o scădere de 25–30%, iar la măr și nuc, pierderile prognozate sunt între 15% și 20%.

Deși condițiile meteorologice din luna mai, cu precipitații și umiditate adecvată, au contribuit la o regenerare parțială a pomilor, aceste evoluții nu pot anula pierderile provocate de înghețurile din aprilie.

În ceea ce privește cultura de sfeclă de zahăr, au fost înregistrate pierderi pe o suprafață totală de 6942,06 hectare. Până în prezent, agricultorii au reușit să reînsămânțeze 6825,5 hectare. În acest context, MAIA a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede acordarea unui ajutor financiar fermierilor afectați de înghețurile târzii din primăvara anului 2025 la cultura sfeclă de zahăr. Proiectul, care include compensații parțiale pentru costurile semințelor utilizate, este în prezent supus consultărilor publice.

De asemenea, ministerul, în colaborare cu reprezentanții sectorului pomicol, analizează diverse opțiuni de sprijin pentru fermierii afectați. Printre măsurile propuse se numără compensarea pierderilor, prioritizarea producătorilor cu pagube confirmate, evaluarea necesarului de resurse financiare și identificarea surselor de finanțare disponibile, atât interne, cât și externe. Informații detaliate vor fi comunicate după finalizarea procesului de validare a datelor din teritoriu.

Amintim că pe 30 mai, Asociația Moldova Fruct solicită Guvernului să declare stare de calamitate națională de primăvară în agricultură și să aplice „măsuri urgente de sprijin” pentru producătorii de fructe afectați de înghețuri și grindină. Potrivit Asociației, temperaturile scăzute din luna aprilie și ploile cu grindină din luna mai „au compromis până la 100% din recoltă în unele regiuni ale țării”.