NM espresso

NM Espresso: despre scandalul despre „federalizare”, prelungirea stării de urgență și pregătirile pentru un virus nou

Olga Gorciac
| 29 iulie, 2022
08:14

Scandalul despre „federalizare”

Subiectul privind federalizarea Moldovei a fost abordat, întâmplător, în țara noastră. Nicolai Țveatcov, șeful adjunct al Biroului politici de reintegrare, și-a expus o opinie în cadrul unei emisiuni televizate și aceasta, se pare, îl va costa scump. El a menționat că în Moldova, termenul „federalizare” a căpătat o conotație negativă în raport cu problema privind reglementarea conflictului transnistrean. Dar în realitate, soluționarea diferendului transnistrean presupune repartizarea puterilor între ambele maluri ale Nistrului. Iar aceasta „înseamnă procesul de federalizare a țării”, consideră reprezentantul reintegrării. Șeful adjunct al Biroului de reintegrare a specificat că în țara noastră este inacceptabilă ideea federalizării, deoarece aceasta este asociată cu confirmarea prezenței trupelor ruse în Moldova. Deși ideea federalizării a apărut pentru prima dată încă până la „memorandumul Kozak”.

Biroul de reintegrare s-a disociat de declarația reprezentantului său, subliniind faptul că aceasta este opinia personală a lui Țveatcov și că acesta va trebui să prezinte explicații publice.

Vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrean a remarcat faptul că ideea federalizării Moldovei nici nu se discută și nu va fi discutată, întrucât a fost respinsă încă acum 20 de ani. „Proiectul federalizării ar fi pus sub semnul întrebării întreaga arhitectură a Moldovei”, ceea ce autoritățile nu acceptă, afirmă Serebrean.

Autoritățile insistă că reglementarea transnistreană trebuie să se realizeze în strictă conformitate cu legea din anul 2005, potrivit căreia Transnistria este o unitate teritorială autonomă cu statut juridic special în componența Republicii Moldova.

Declarațiile lui Nicolai Țveatcov au criticate dur de către speakerul Igor Grosucare nu s-a jenat să declare: „mancurt”, „coloana a 5-a”, „o reminiscență care miroase foarte urât”, „declarații antistatale”. Grosu a declarat că astfel de oameni trebuie demiși și chiar „trimiși la Kremlin”.

Stare de urgență, a șasea în nouă luni

Regimul stării de urgență a fost prelungit în Moldova, din cauza războiului din Ucraina. De la 8 august, Comisia pentru Situații de Urgență va avea împuterniciri extinse pe o nouă perioadă de 60 de zile. 52 de deputați PAS au susținut această decizie la ședința parlamentului. Fracțiunea Blocului PCRM-PSRM a refuzat să voteze această decizie și au părăsit sala de ședințe. În opinia opoziției, autoritățile „lucrează netransparent” și iau „decizii ilegale” în cadrul acestui regim.

„Femeia frumoasă” rămâne deocamdată în închisoare

Și fracțiunea „Șor” a părăsit ședința parlamentului. Dar pentru a-și susține colega Marina Tauber la judecată, unde urma să fie examinată chestiunea cu privire la modificarea măsurii preventive. Însă Curtea de Apel Chișinău a amânat examinarea acestei chestiuni pentru ziua de 1 august. Avocatul deputatului afirmă că ședința a fost amânată pentru că clienta sa nu a fost adusă în incinta instanței de judecată din penitenciarul în care a fost plasată pe un termen de 30 de zile. Însă cei din instanța de judecată au declarată că avocații lui Tauber au solicitat amânarea audierilor.

Între timp, lângă Curtea de Apel s-au adunat circa 100 de simpatizanți ai „Șor”, care au cerut eliberarea deputatului din închisoare. Și bineînțeles, demisia guvernului și a președintelui. Colegii lui Tauber au declarat că este un abuz faptul că „o femeie frumoasă, care colaborează cu ancheta, a fost plasată în aceeași închisoare cu asasinii”.

Pe scurt despre deciziile parlamentului

Statul va compensa parțial creșterea ratei creditului pentru participanții la programul de stat Prima Casă. Compensațiile se vor calcula luându-se în considerare soldul creditului înmulțit cu 50% din diferența dintre rata majorată și rata lunară anterioară.

Următorul recensământ al populației va fi organizat în Moldova în anul 2024. Pentru prima dată, cetățenii vor putea completa personal chestionarul online.

Primăriile vor fi obligate să informeze cetățenii despre nivelul de poluare a mediului. Va apărea o listă a întreprinderilor cu cel mai mare impact asupra ecologiei.

Viitorii judecători și procurori au fost obligați ca la admiterea la studii la Institutul Național al Justiției să depună declarația cu privire la venituri.

Maia Sandu, în ospeție la președintele României

Maia Sandu pleacă astăzi la București pentru a se întâlni cu omologul său român Klaus Iohannis. Cei doi președinți vor discuta chestiuni referitoare la acțiunile viitoare ale Moldovei pe calea integrării europene, securitatea energetică, cooperarea bilaterală. La fel, vor vorbi despre consecințele războiului din Ucraina pentru Moldova și căile de depășire a acestora.

Ministerul Finanțelor a raportat despre încasările la buget

De la începutul anului, Moldova a primit aproximativ 160 de milioane de euro sprijin bugetar de la partenerii externi, inclusiv de la FMI – 55,1 milioane de euro și 86,5 milioane de euro, de la guvernul Poloniei – 20 milioane de euro. În timpul apropiat, UE, BM, România și Franța urmează să transfere alte peste 300 milioane de euro, dintre care 190 milioane de euro sub formă de credit. Guvernul va utiliza aceste fonduri pentru atenuarea consecințelor crizei energetice și ale inflației.

Moldova se pregătește de o nouă epidemie

În timp ce toți luptă cu un nou val de coronavirus, un alt virus devine o amenințare globală. OMS a anunțat săptămâna trecută stare de urgență în sănătate la nivel mondial din cauza răspândirii variolei maimuței. Această boală a fost depistată în 75 de țări, 5 persoane dintre cele 16 mii de persoane contaminate au decedat.

În Moldova nu s-au înregistrat deocamdată cazuri de contaminare cu noul tip de variolă. Însă instituțiile medicale se pregătesc deja să depisteze virusul, să primească pacienții și să-i trateze.

Ucraina. Azovstali. Viață în buncăr, sub bombardamente

Noi am tradus pentru cititorii noștri vorbitori de limba engleză istoria Nastei, o femeie din Ucraina care, împreună cu fiul său Vanea de patru ani, a trăit mai mult de două luni în buncărul uzinei „Azovstali”. Nastea a povestit reporterului NM Vitali Șmakov despre viață fără medicamente, mâncare normală, sub focuri de arme și bombardamente permanente. În această perioadă, soțul său apăra uzina fiind în componența Armatei Naționale. Nastea a trecut prin filtrare, interogatoriile serviciilor speciale rusești, a aflat că soțul său este rănit, iar după evacuarea militarilor de la „Azovstali”, el a ajuns în prizonierat.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 29 iulie

Președintele Maia Sandu va avea o întrevedere cu președintele României Klaus Iohannis la București.
Guvernul va examina în cadrul ședinței chestiunea privind înlesnirile vamale pentru reprezentanții diasporei care au decis să revină cu traiul în Moldova.
Aceeași chestiune va fi examinată la ședința parlamentului.
La ședința CEC va fi examinată data alegerilor primarului comunei Braniște, raionul Râșcani.

espresso, top

Știri similare

Viață

Deținut din Chișinău, căutat de organele de drept: muncea în afara penitenciarului fără escortă

Viață

Cerbul implicat în accidentul din Călărași a murit: era din specia nobilă

Politică

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Mihaela Conovali
| 11 octombrie, 2025
15:02

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.