Justiție
Sistemul judiciar din Moldova continuă să fie marcat de tensiuni. Marți, Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, a publicat o scrisoare în care acuză existența presiunilor politice asupra sistemului de justiție, inclusiv prin procedura de vetting. Conform declarațiilor sale, Președinta Maia Sandu ar fi încercat să o determine să demisioneze și să își asume responsabilitatea pentru rezultatele nefavorabile ale alegerilor prezidențiale din anul precedent.
În plus, Dragalin afirmă că Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, i-ar fi sugerat prin mesaje să inițieze un dosar penal referitor la presupuse decizii ilegale ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție.
Aparatul prezidențial a negat aceste acuzații, calificându-le drept false. Igor Zaharov, consilier prezidențial, a precizat: «Șefa statului a subliniat în repetate rânduri necesitatea ca Procuratura Anticorupție, precum și întregul sistem judiciar, să elimine corupția și să devină un sistem robust și independent, în care cetățenii să poată avea încredere.»
Ion Guzun a respins la rândul său acuzațiile, susținând că mesajele sale «au fost interpretate în afara contextului» și că a respectat întotdeauna principiul independenței justiției.
Procuratura Generală a solicitat Curții Constituționale să evalueze constituționalitatea amendamentelor la Legea privind amnistia, propuse de deputata Olesea Stamate, argumentând că acestea ar putea compromite securitatea publică.
Ca răspuns la controversele apărute, Parlamentul a adoptat o nouă interpretare a acestor modificări, care exclude posibilitatea eliberării condiționate a persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Apărătorii drepturilor omului au criticat atât conținutul noii interpretări, cât și procedura de adoptare. Aspectul cel mai controversat rămâne aplicarea retroactivă a acestei interpretări. În esență, partidul PAS a încercat să corecteze o eroare inițială, dar a complicat situația. Detalii suplimentare sunt disponibile în analiza intitulată «Amnistia imposibilă».
Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat indignarea față de declarația ministrului de Externe Popșoi, conform căreia în sistemul judecătoresc moldovenesc încă activează «judecători moderat corupți». Simultan, CSM a solicitat Guvernului majorarea salariilor judecătorilor.
Alegeri
Janis Mazeiks, șeful Delegației UE la Chișinău, consideră realistă aderarea Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană până în 2030. Totuși, acest proces depinde semnificativ de rezultatul alegerilor parlamentare și de componența viitorului guvern.
În prezent, Moldova se confruntă cu o recesiune economică, iar introducerea de către administrația Trump a unor taxe vamale pentru mai multe țări, inclusiv Moldova, ar putea deteriora situația economică. Cu toate acestea, Mazeiks a subliniat că Moldova beneficiază de faptul că principalul său partener comercial este Uniunea Europeană, care este pregătită să-i ofere și sprijin financiar.
Importanța alegerilor parlamentare a fost evidențiată și de Igor Dodon, liderul socialiștilor, însă dintr-o perspectivă diferită. În cadrul unei întâlniri cu ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, Dodon a promis că după alegerile parlamentare din acest an, Moldova va restabili prietenia și «parteneriatul strategic» cu Rusia. Desigur, doar în cazul în care Dodon va câștiga.
Alte formațiuni politice se pregătesc de asemenea pentru scrutin, inclusiv unele care ar putea fi excluse din procesul electoral. De exemplu, activiștii blocului Victorie-Pobeda, condus de omul de afaceri Ilan Șor (care este în căutare internațională), au organizat pe 8 aprilie o manifestație în fața biroului NATO de la Chișinău, protestând împotriva a ceea ce ei numesc «militarizarea Moldovei».
În alt context, Ion Bulgac, fostul candidat la Primăria Chișinăului din partea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), a anunțat că părăsește formațiunea. Deși nu a specificat motivul deciziei sale, a adăugat mesajul «Pe curând!», sugerând o posibilă reapariție a sa în viitoarea campanie electorală.
Cultură
Autoritățile moldovenești intenționează să faciliteze accesul cetățenilor la manifestări culturale, să încurajeze creația artistică și să promoveze diversitatea culturală, cu scopul de a consolida identitatea națională. În acest sens, guvernarea lansează un nou program național intitulat «Acces la cultură».
Autoritățile se angajează să susțină literatura națională, teatrul, muzica, artele vizuale, coregrafia și arhitectura, alocând și resurse financiare în acest scop. Informații detaliate sunt disponibile în analiza «Acces la cultură pentru locuitorii Moldovei».
Și în final — despre vreme:
În Moldova, prognoza pentru săptămâna curentă indică o vreme predominant înnorată, cu temperaturi scăzute și posibile înghețuri. Conform meteorologilor, condițiile meteo se vor ameliora spre sfârșitul săptămânii, când frigul și precipitațiile sub formă de ninsoare vor înceta, iar temperaturile vor începe să crească.
