NM Espresso: Dragalin o acuză pe Sandu, Dodon promite Rusiei prietenie, UE așteaptă alegerile din Moldova

Justiție

Sistemul judiciar din Moldova continuă să fie marcat de tensiuni. Marți, Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, a publicat o scrisoare în care acuză existența presiunilor politice asupra sistemului de justiție, inclusiv prin procedura de vetting. Conform declarațiilor sale, Președinta Maia Sandu ar fi încercat să o determine să demisioneze și să își asume responsabilitatea pentru rezultatele nefavorabile ale alegerilor prezidențiale din anul precedent.

În plus, Dragalin afirmă că Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, i-ar fi sugerat prin mesaje să inițieze un dosar penal referitor la presupuse decizii ilegale ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție.

Aparatul prezidențial a negat aceste acuzații, calificându-le drept false. Igor Zaharov, consilier prezidențial, a precizat: «Șefa statului a subliniat în repetate rânduri necesitatea ca Procuratura Anticorupție, precum și întregul sistem judiciar, să elimine corupția și să devină un sistem robust și independent, în care cetățenii să poată avea încredere.»

Ion Guzun a respins la rândul său acuzațiile, susținând că mesajele sale «au fost interpretate în afara contextului» și că a respectat întotdeauna principiul independenței justiției.

Procuratura Generală a solicitat Curții Constituționale să evalueze constituționalitatea amendamentelor la Legea privind amnistia, propuse de deputata Olesea Stamate, argumentând că acestea ar putea compromite securitatea publică.

Ca răspuns la controversele apărute, Parlamentul a adoptat o nouă interpretare a acestor modificări, care exclude posibilitatea eliberării condiționate a persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Apărătorii drepturilor omului au criticat atât conținutul noii interpretări, cât și procedura de adoptare. Aspectul cel mai controversat rămâne aplicarea retroactivă a acestei interpretări. În esență, partidul PAS a încercat să corecteze o eroare inițială, dar a complicat situația. Detalii suplimentare sunt disponibile în analiza intitulată «Amnistia imposibilă».

Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat indignarea față de declarația ministrului de Externe Popșoi, conform căreia în sistemul judecătoresc moldovenesc încă activează «judecători moderat corupți». Simultan, CSM a solicitat Guvernului majorarea salariilor judecătorilor.

Alegeri

Janis Mazeiks, șeful Delegației UE la Chișinău, consideră realistă aderarea Moldovei și Ucrainei la Uniunea Europeană până în 2030. Totuși, acest proces depinde semnificativ de rezultatul alegerilor parlamentare și de componența viitorului guvern.

În prezent, Moldova se confruntă cu o recesiune economică, iar introducerea de către administrația Trump a unor taxe vamale pentru mai multe țări, inclusiv Moldova, ar putea deteriora situația economică. Cu toate acestea, Mazeiks a subliniat că Moldova beneficiază de faptul că principalul său partener comercial este Uniunea Europeană, care este pregătită să-i ofere și sprijin financiar.

Importanța alegerilor parlamentare a fost evidențiată și de Igor Dodon, liderul socialiștilor, însă dintr-o perspectivă diferită. În cadrul unei întâlniri cu ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, Dodon a promis că după alegerile parlamentare din acest an, Moldova va restabili prietenia și «parteneriatul strategic» cu Rusia. Desigur, doar în cazul în care Dodon va câștiga.

Alte formațiuni politice se pregătesc de asemenea pentru scrutin, inclusiv unele care ar putea fi excluse din procesul electoral. De exemplu, activiștii blocului Victorie-Pobeda, condus de omul de afaceri Ilan Șor (care este în căutare internațională), au organizat pe 8 aprilie o manifestație în fața biroului NATO de la Chișinău, protestând împotriva a ceea ce ei numesc «militarizarea Moldovei».

În alt context, Ion Bulgac, fostul candidat la Primăria Chișinăului din partea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), a anunțat că părăsește formațiunea. Deși nu a specificat motivul deciziei sale, a adăugat mesajul «Pe curând!», sugerând o posibilă reapariție a sa în viitoarea campanie electorală.

Cultură

Autoritățile moldovenești intenționează să faciliteze accesul cetățenilor la manifestări culturale, să încurajeze creația artistică și să promoveze diversitatea culturală, cu scopul de a consolida identitatea națională. În acest sens, guvernarea lansează un nou program național intitulat «Acces la cultură».

Autoritățile se angajează să susțină literatura națională, teatrul, muzica, artele vizuale, coregrafia și arhitectura, alocând și resurse financiare în acest scop. Informații detaliate sunt disponibile în analiza «Acces la cultură pentru locuitorii Moldovei».

Și în final — despre vreme:

În Moldova, prognoza pentru săptămâna curentă indică o vreme predominant înnorată, cu temperaturi scăzute și posibile înghețuri. Conform meteorologilor, condițiile meteo se vor ameliora spre sfârșitul săptămânii, când frigul și precipitațiile sub formă de ninsoare vor înceta, iar temperaturile vor începe să crească.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: