Glovo marchează 5 ani în Moldova prin lansarea primei ediții a Glovo Academy

Prima ediție a Glovo Academy a adus împreună antreprenori locali, oportunități de networking, speakeri cu experiență și povești de succes, într-un eveniment business modern și interactiv, desfășurat la Chișinău pe 24 octombrie. Evenimentul a adunat peste 50 de participanți, parteneri și reprezentanți ai mediului de afaceri din sectorul restaurantelor și serviciilor alimentare în Moldova și România, marcând astfel cinci ani de prezență Glovo pe piața locală.

Scopul acestei inițiative este de a sprijini digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii, oferindu-le instrumente practice pentru a vinde, gestiona și dezvolta afacerile online. Glovo Academy face parte din inițiativa Glovo Local, o acțiune globală lansată în 2023 și implementată în țările în care compania își desfășoară activitatea, fiind acum prezentă și în Moldova. Prin acest program, partenerii beneficiază de instruire și vizibilitate, adaptate nevoilor fiecărei piețe.

În cadrul evenimentului, s-a vorbit despre evoluția Glovo ca lider de piață și partener strategic pentru afaceri, urmată de o nouă sesiune interactivă. Participanții au aflat despre principalele instrumente și indicatori operaționali pentru managementul performanței partenerilor. În același timp, Glovo Academy reprezintă o oportunitate valoroasă pentru întreprinderile mici și mijlocii de a învăța cum să-și maximizeze rezultatele de business, generând creștere.

Discuțiile au continuat cu prezentarea despre eficiența operațională și rolul echipei de suport Glovo, urmată de o sesiune de networking. De asemenea, au fost prezentate oportunitățile oferite de Glovo Partner Ads pentru dezvoltarea afacerilor. Eduard Grama (Cucurigo) și Lucian Florea (Fryday), parteneri Glovo, au împărtășit experiența de succes în urma parteneriatului cu platforma în Moldova și România. 

Glovo Moldova, una din cele mai accelerate creșteri din rețeaua Glovo

Glovo Moldova se află printre cele mai dinamice piețe din întreaga rețea Glovo. În ultimele 12 luni, s-a înregistrat o creștere cu 41% a numărului de comenzi la nivelul întregii aplicații, comparativ cu anul precedent. 

Participanții, reprezentanții IMM-urilor au subliniat rolul important al Glovo în dezvoltarea afacerilor lor, menționând că această colaborare contribuie la creșterea vânzărilor și la o relație mai strânsă cu clienții. Pentru mulți antreprenori, Glovo a devenit un partener de încredere, care îi încurajează să evolueze și să ofere o experiență de cumpărare tot mai bună cu fiecare an.

Partenerii observă o creștere constantă a comenzilor și conversiilor, având totodată acces la instrumente digitale moderne, precum utilizarea eficientă a publicității plătite și a campaniilor promoționale. Pentru aceștia, Glovo reprezintă un sprijin real în procesul de dezvoltare și digitalizare a afacerilor.

Astfel, compania sprijină afacerile mici și mijlocii atât prin îndrumare și resurse de învățare, cât și prin soluții practice. Prin Glovo Academy, antreprenorii locali din Moldova au acces la cursuri și ateliere practice despre marketing, management și folosirea tehnologiei pentru a-și face afacerile mai vizibile și mai eficiente. De asemenea, compania Glovo oferă soluții de finanțare prin microcredite și parteneriate locale, încurajând dezvoltarea și reziliența întreprinderilor mici. În acest mod, contribuie la consolidarea economiilor locale, susținând antreprenorii care aduc inovație și valoare în comunitățile din care fac parte.

Despre GlovoGlovo este o platformă tech de top care conectează utilizatorii cu companii și curieri, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, băcănii și supermarketuri, precum și de la diverse magazine specializate. Lider în domeniul Quick Commerce – noua generație de comerț electronic – Glovo își propune să construiască cel mai mare marketplace online, oferind tuturor acces, în doar câteva minute, la orice au nevoie în orașul lor. Fondată în 2015 la Barcelona, compania operează în prezent în 22 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa.  Mai multe informații despre Glovo sunt disponibile aici: https://about.glovoapp.com/

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marina Tauber
Максим Андреев, NewsMaker

Dosarul Tauber: Curtea de Apel a menținut hotărârea primei instanțe, prin care ex-deputata este condamnată la 7 ani și 6 luni de închisoare

Curtea de Apel a menținut hotărârea primei instanțe, prin care ex-deputata este condamnată la 7 ani și 6 luni de închisoare. Decizia a fost pronunțată astăzi, 5 iunie.

Știre în curs de actualizare…

***

Amintim că, în septembrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a recunoscut-o vinovată pe Marina Tauber de finanțarea ilegală a campaniei electorale și a ex-Partidului „ȘOR”, acceptarea finanțării din partea unui grup criminal organizat, precum și amestec în înfăptuirea justiției. Fosta deputată a fost condamnată, în lipsă, la 7 ani și 6 luni de închisoare, deși acuzarea solicitase 13 ani de detenție.

Procuratura Anticorupție a contestat sentința la Curtea de Apel Centru, solicitând aplicarea unei pedepse de 13 ani de închisoare.

Tauber a fost dată în căutare internațională în octombrie 2025, după ce a părăsit Republica Moldova la începutul aceluiași, de pe Aeroportul Internațional Chișinău, cu destinația Istanbul și nu a mai revenit în țară. Aceasta publică frecvent imagini în care apare alături de fugarul condamnat Ilan Șor la Moscova.

NewsMaker

„Jocuri murdare” în Găgăuzia? De ce alegerile au fost amânate din nou (ANALIZĂ)

Criza politică din Găgăuzia se adâncește. Documentul elaborat de Chișinău și Comrat, care ar urma să creeze cadrul juridic necesar pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), nu a fost aprobat de deputații locali. NewsMaker explică ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri: alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan.

Ședință fără cvorum

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) urma să se întrunească, pe 2 iunie, într-o ședință extraordinară. Principalul subiect de pe ordinea de zi era adoptarea hotărârii „Cu privire la modul de organizare a reglementării juridice a alegerilor regionale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei de legislatura a VIII-a în anul 2026”.

Documentul vizează soluționarea divergențelor dintre Comrat și Chișinău privind organizarea alegerilor. Problema constă în existența unor neconcordanțe între Codul Electoral al autonomiei și Codul electoral național, a cărui nouă versiune a fost adoptată în 2023. Acestea nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților APG a expirat încă anul trecut. Din acest motiv, organizarea alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare este blocată.

Pentru a depăși impasul juridic, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru formate din reprezentanți ai autonomiei și ai autorităților centrale, sub egida Președinției. În urma acestor discuții a fost elaborată o hotărâre prin care Chișinăul și Comratul au ajuns la un compromis asupra aspectelor disputate.

Una dintre probleme viza denumirea autorității electorale a autonomiei. În legislația locală și în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, instituția este denumită Comisia Electorală Centrală, în timp ce Codul electoral național utilizează denumirea de Consiliul Electoral Central. Hotărârea echivalează aceste două noțiuni. În document, ele sunt scrise prin semnul „/”.

Cea mai mare parte a hotărârii este dedicată constituirii autorității electorale a Găgăuziei. Părțile au convenit că aceasta va fi formată din nouă membri: câte trei persoane urmează să fie desemnate de Adunarea Populară a Găgăuziei, Comitetul Executiv și Curtea de Apel Sud (Comrat). Totodată, toți membrii CEC/Consiliului Electoral Central trebuie să fie verificați de Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

După două tentative eșuate de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară, situația părea să se apropie de o soluție. Odată cu adoptarea hotărârii, APG ar fi putut aproba componența autorității electorale a autonomiei și stabili data scrutinului. Totuși, la ședința din 2 iunie, proiectul nu a fost examinat din lipsă de cvorum. La reuniune au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați ai Adunării Populare.

Absență întâmplătoare sau calcul politic?

Lipsa cvorumului cu greu poate fi considerată o simplă coincidență. Criza politică din Găgăuzia se prelungește de mai multe luni: mandatele deputaților Adunării Populare au expirat, președintele APG, Dmitri Constantinov, și-a părăsit funcția, iar ulterior și autonomia. Acesta a fost condamnat în lipsă la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu. În același timp, bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată anterior la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a unui partid.

Vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, consideră că absența deputaților de la ședința din 2 iunie a fost o decizie cu motivație politică. Potrivit acestuia, situația ar putea fi legată de faptul că proiectul de hotărâre viza organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară, însă decizia recentă a Curții de Apel de a menține sentința pronunțată împotriva Evgheniei Guțul a schimbat contextul politic.

Astfel, discuția nu mai vizează doar alegerea unei noi componențe a Adunării Populare, ci și alegerea unui nou bașcan. Potrivit Legei privind statutul juridic special al Găgăuziei, o condamnare confirmată de Curtea de Apel constituie temei pentru declararea vacantă a funcției de bașcan. În acest caz, conform aceleiași Legi, în autonomie trebuie organizate alegeri pentru un nou bașcan în termen de trei luni.

Deputatul Adunării Populare, Alexandr Tarnavschi, consideră că lipsa cvorumului ar fi putut fi creată artificial, întrucât conducerea APG nu a respectat procedurile necesare: nu a transmis proiectul de hotărâre Comitetului Executiv (guvernul local) și comisiei juridice a Adunării Populare. „Este fie neglijență, fie jocurile murdare ale cuiva”, a presupus Tarnavschi.

Demisia lui Ormanji

După eșecul unei noi tentative de a depăși criza politică prelungită, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. „Salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre. Lucrurile nu stau așa cum spun unele organizații neguvernamentale și «patrioți», care afirmă că noi am ceda anumite competențe. Dimpotrivă, le păstram [datorită acestei hotărâri]”, a declarat Ormanji.

Acesta a adăugat că, dacă APG va pierde totuși aceste competențe, responsabilitatea va reveni celor care au acuzat membrii grupului de lucru că ar „ceda” respectivele atribuții.

Anterior, amintim, Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea prevederilor legale care permit Adunării Populare a Găgăuziei să organizeze alegeri în autonomie.

În opinia lui Alexandr Tarnavschi, agravarea crizei ar putea deveni relevantă și în discuțiile privind competențele autonomiei: „În prezent demonstrăm o incapacitate totală de a organiza alegeri.”

Ce urmează

Acum, Găgăuzia se confruntă cu provocarea de a organiza două scrutinuri simultan: alegerile pentru funcția de bașcan și cele pentru noua componență a Adunării Populare. Potrivit procedurii, APG trebuie să stabilească o nouă dată pentru ședință și, până atunci, să clarifice motivele absenței deputaților și să încerce să ajungă la un compromis.

La Chișinău, evoluțiile sunt privite cu un anumit grad de optimism.

„Hotărârea încă nu a fost examinată. Prin urmare, este foarte posibil ca aceasta să fie analizată și adoptată ulterior. Dacă deputații APG ar fi votat împotriva hotărârii, situația ar fi fost mai complicată. Deocamdată există timp pentru discuții și reflecție. Cred că nu trebuie să ne grăbim cu concluziile”, a declarat pentru NM vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica.

De menționat că, atât timp cât hotărârea sau un alt regulament privind constituirea autorității electorale a autonomiei nu este adoptat, aprobarea Comisiei Electorale Centrale/Consiliului Electoral Central al Găgăuziei este imposibilă. Prin urmare, nici organizarea alegerilor nu poate avea loc.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
ANRE

Carburanții continuă să se ieftinească în Moldova: de ce și cât vor costa în weekend

Prețurile carburanților continuă trendul descendent în Republica Moldova. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat noi tarife pentru perioada 6-8 iunie.

Potrivit ANRE, în intervalul menționat, benzina COR 95 va costa 29,15 lei per litru, ceea ce reprezintă o ieftinire de 28 de bani. În același timp, un litru de motorină standard va 27,24 lei, în scădere cu 16 bani față de perioada precedentă.

Evoluția descendentă este determinată de reducerea cotațiilor Platts, influențată de ameliorarea percepțiilor privind riscurile de securitate din Orientul Mijlociu, inclusiv de discuțiile privind un posibil acord între Statele Unite ale Americii și Iran, precum și de diminuarea temerilor legate de tranzitul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz — una dintre cele mai importante rute globale de transport al țițeiului.

Raportat la valorile maxime înregistrate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, motorina standard s-a ieftinit cu 7,74 lei/litru, adică aproximativ 22%, în timp ce benzina COR 95 a scăzut cu 2,25 lei/litru, respectiv circa 7,2%.

ebihoreanul.ro

România: un fost preot și actual cântăreț, arestat. Este cercetat pentru viol asupra unui minor și agresiune sexuală

Un fost preot și actual cântăreț de muzică populară din România, Cristian Pomohaci, este cercetat pentru infracțiuni de viol asupra unui minor și agresiune sexuală. Aceasta a fost reținut, iar ulterior arestat preventiv, în urma unor percheziții efectuate la două dintre locuințele sale, unde au fost găsite aproximativ 2 milioane de euro.

Potrivit Agerpres, Cristian Pomohaci, în vârstă de 57 de ani, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată în seara zilei de 4 iunie și poate fi contestată.

Pomohaci fusese reținut în seara zilei de 3 iunie, pentru 24 de ore, în urma unor percheziții efectuate la două dintre locuințele sale din Târgu Mureș. În timpul perchezițiilor au fost descoperite și ridicate mai multe sume de bani, în diferite valute, a căror valoare totală este estimată la aproximativ 2 milioane de euro, a raportat Inspectoratul de Poliție Județean Mureș.

Pomohaci este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de viol comis asupra unui minor și agresiune sexuală. În perioada 2024-2026, Cristian Pomohaci ar fi profitat de starea de vulnerabilitate a unor persoane minore de sex masculin, întreținând raporturi sexuale cu acestea, în schimbul unor sume de bani și al altor beneficii materiale, a comunicat Inspectoratul de Poliție Județean Mureș.

„Sunt mulți copii, este un băiat dar nu știu dacă o să aibă curaj să iasă public, că părintele l-a ajutat mult, i-a dat mașină, l-a dus prin America, Dubai și băiatul a acceptat. El o să fie chemat la poliție ca să recunoască”, a spus un martor, într-o declarație pentru ProTV.

La începutul lunii mai 2026, Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei a declarat că Cristian Pomohaci a fost destituit din slujirea clericală în 2017 și a acuzat că acesta continuă să poarte ilegal uniforma și veșmintele preoțești, inducând oamenii în eroare. Instituția a precizat că lăcașul din comuna Ernei, județul Mureș, unde Pomohaci și alte persoane oficiază slujbe după rit ortodox, nu aparține de Biserica Ortodoxă Română și a îndemnat credincioșii să nu frecventeze acel loc, să nu solicite „slujbe” sau „dezlegări” și să nu contribuie financiar la colectele organizate acolo.

Presa română scrie că Pomohaci a mai fost cercetat în trecut pentru presupuse raporturi sexuale cu minori. Dosarul respectiv a fost însă clasat în 2019, după ce procurorii au constatat că faptele erau prescrise, acestea fiind reclamate la mai bine de zece ani de la momentul la care ar fi fost comise. De asemenea, fostul preot a avut probleme cu legea și într-un dosar de evaziune fiscală. În noiembrie 2020, Curtea de Apel Mureș l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare, după ce a stabilit că nu ar fi plătit, timp de mai mulți ani, impozitele aferente veniturilor obținute din închirierea unor proprietăți.

clujust.ro

Standarde duble în vetting? De ce banii găsiți în beci au fost acceptați, iar veniturile din Rusia – nu (ANALIZĂ)

Verificarea controversată a eticii profesionale și a integrității (vetting) procurorului general Alexandru Machidon a ridicat în spațiul public întrebări cu privire la consecvența deciziilor Comisiei de evaluare. NewsMaker a analizat cazuri similare privind „moștenirile și cadourile de la părinți” primite de procurori și prezintă deciziile adoptate de Comisie în aceste situații.

Au trecut cu succes evaluarea

În luna mai, noul procuror general a trecut cu succes evaluarea, în pofida unei situații controversate privind proveniența banilor utilizați pentru cumpărarea unui apartament. Potrivit lui Machidon, el și sora sa au găsit, după decesul părinților, 75.000 de euro în beciul casei părintești, sumă pe care au împărțit-o în mod egal.

Comisia a verificat veniturile părinților și a concluzionat că aceștia ar fi putut acumula o sumă care să acopere cel puțin costul apartamentului procurorului. Au fost luate în calcul veniturile oficiale ale mamei, care lucra la școală, veniturile magazinului-bar al familiei din sat, confirmate prin „contabilitate neoficială”, precum și veniturile tatălui, care a muncit timp de nouă ani în Israel și a trimis bani acasă.

O situație similară a fost și în cazul procurorului Procuraturii Anticorupție, Mihail Ivanov. Acesta a indicat că a primit de la părinți bani pentru achitarea unei rate aferente cumpărării unui apartament și pentru organizarea nunții – în total puțin peste 18.000 de euro. Totuși, Comisia a considerat că veniturile oficiale ale părinților nu au fost suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont și de cheltuielile lor de consum.

Ivanov a explicat că părinții săi aveau venituri neoficiale acumulate de-a lungul multor ani. Tatăl său activa în domeniul construcțiilor, obținând în paralel venituri neoficiale din întocmirea devizelor de cheltuieli. De asemenea, și mama sa avea venituri neoficiale. Comisia a considerat aceste argumente întemeiate.

Este important de menționat că Comisia a efectuat și o analiză a diferenței dintre veniturile și cheltuielile familiei procurorului. Aceasta a constatat că, chiar și fără a lua în considerare banii primiți de la părinți, soldul negativ al familiei rămânea sub pragul legal de 234.000 de lei, fapt care a permis Comisiei să concluzioneze că procurorul corespunde criteriilor de integritate financiară.

Au picat evaluarea

Cazul procurorului Victor Cozacu este similar cu cele două precedente, însă Comisia a concluzionat că acesta nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Potrivit raportului, în 2019, procurorul a cumpărat un apartament cu o suprafață de 75 de metri pătrați la un preț egal cu valoarea cadastrală a locuinței – 402 mii de lei. În cadrul evaluării, el a explicat că o parte din această sumă a fost acoperită printr-un împrumut pe termen scurt, acordat în numerar de părinți, în valoare de 23.000 de euro. Ca sursă a acestor bani, el a indicat munca neoficială desfășurată de tatăl său în Rusia de-a lungul mai multor ani.

Pentru a confirma veniturile tatălui, Cozacu a prezentat declarații ale acestuia, ale colegilor săi de muncă și chiar ale angajatorului din Rusia. Cu toate acestea, Comisia, care în cele două cazuri anterioare a acceptat argumentele procurorilor, a aplicat în cazul lui Cozacu un standard de probare mai strict. Aceasta a refuzat să recunoască existența economiilor, invocând lipsa extraselor bancare, a transferurilor și a documentelor fiscale.

Un alt procuror, Andrei Balan, a declarat că a primit de la părinți, în anul 2010, suma de 20.000 de euro. Acesta a susținut că banii proveneau din vânzarea unui apartament pentru 273.000 de lei. Totuși, Comisia a considerat că veniturile părinților nu erau suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont de cheltuielile lor de trai. În urma evaluării, Comisia a constatat că resursele financiare ale familiei procurorului nu acopereau cheltuielile efective ale acesteia, iar diferența constatată a depășit semnificativ limita admisă.

De menționat că Comisia l-a evaluat pe procuror de două ori. Prima dată, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins raportul Comisiei și l-a trimis spre reexaminare. Deși nici a doua oară Comisia nu și-a schimbat concluziile, CSP a decis să respingă și cel de-al doilea raport și să constate că Balan corespunde criteriilor de integritate financiară. În cazul său, membrul CSP Sergiu Caraman a formulat chiar o opinie separată, în care a criticat decizia colegilor săi și argumentele procurorului.

CSP se poziționează aproape întotdeauna de partea procurorilor

Situația lui Balan a provocat critici, deoarece CSP a respins de două ori raportul Comisiei de vetting, care constatase că procurorul nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Este de menționat că, potrivit legii privind vettingul, CSP poate într-adevăr să respingă pentru a doua oară raportul Comisiei și să adopte propria decizie.

În aceeași ședință, din 26 mai, CSP a examinat rezultatele reevaluării unui alt procuror, Vasile Plevan. Acesta a picat de două ori evaluarea, însă CSP, în loc să confirme eșecul sau să respingă al doilea raport al Comisiei, a decis să amâne adoptarea unei hotărâri pentru a colecta informații suplimentare. Totodată, ședința CSP în acest caz s-a desfășurat cu ușile închise.

Problema este că legea nu prevede pentru CSP posibilitatea de a amâna adoptarea unei decizii privind raportul repetat al Comisiei de vetting pentru încă 30 de zile. După ce raportul de reevaluare este transmis Consiliului Superior al Procurorilor, instituția are la dispoziție un termen legal de 30 de zile pentru a finaliza procedura.

Dacă sunt analizate deciziile CSP privind rezultatele evaluărilor efectuate de Comisia de vetting, se poate observa că, în cazurile în care Comisia constată necorespunderea criteriilor de integritate financiară sau profesională, CSP oferă aproape întotdeauna procurorilor o a doua șansă și solicită efectuarea unei reevaluări.

Astfel de decizii ale Consiliului, conform criticilor, transformă concluziile Comisiei de vetting într-o simplă formalitate.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: