NM Espresso: În cine au încredere cetățenii moldoveni, ce a discutat Sandu cu secretarul general NATO și ce dezvăluiri noi a făcut Dragalin

NATO și Moldova

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit la Chișinău cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Cei doi au discutat despre securitatea din regiune și cooperarea cu NATO în cadrul noului program de parteneriat.

Administrația prezidențială a subliniat că această colaborare cu alianța nu încalcă neutralitatea țării, iar NATO ajută Moldova să-și modernizeze domeniul securității și să se apere mai bine de crize și amenințări cibernetice.


«Buget Plus»

Autoritățile din Moldova au majorat de urgență cheltuielile bugetului de stat pentru 2025 cu aproape 8 miliarde de lei. Proiectul a fost ambițios denumit «Buget Plus» și promovat intens chiar înainte de adoptare. În materialul «Deja vu din vremurile lui Plahotniuc», NewsMaker a explicat de unde provin banii, ce nu este în regulă cu proiectul și de ce analiștii îl numesc «electoral».


Scandalul Dragalin: continuare

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că la doar o lună după numirea sa în funcție a avut un conflict cu ministrul Justiției și conducerea Centrului Național Anticorupție. Ea a spus că nu este de acord cu metodele acestora care, potrivit ei, includeau șantajarea judecătorilor prin compromat. Dragalin afirmă că a promis că va iniția dosare dacă aceste metode vor continua.

În plus, ea a declarat că a păstrat capturi de ecran ale conversațiilor cu oficialii. Și a publicat capturi ale unor mesaje de la membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, din care reiese că acesta ar fi propus fabricarea unui dosar împotriva judecătorilor.


Sondaj sociologic: alegeri, încredere, viață

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare în Moldova, în Parlament ar accede trei partide și două blocuri electorale. Pe primul loc se află PAS cu 24,4% din voturi, urmat de socialiști (13,1%), blocurile «Alternativa» (8,8%) și «Victoria» (8,6%), precum și «Partidul Nostru» cu 6,5%. Așa arată rezultatele celui mai recent sondaj IMAS.

Sondajul mai arată că majoritatea cetățenilor Moldovei nu au observat îmbunătățiri în viața lor în ultimul an. Pentru 42% dintre intervievați situația a rămas neschimbată, 38% consideră că s-a înrăutățit și doar 20% au observat o îmbunătățire a vieții.

Cea mai mare încredere este acordată de moldoveni bisericii (66%) și instituțiilor de învățământ (56%). Autoritățile locale se află pe locul trei, dar cu un nivel vizibil mai redus de încredere — 39%.

Cea mai mică încredere moldovenii o au în partidele politice — 9%, urmate de Parlament — 16% și Guvern — 17%.


Găgăuzia: scandal cu procurorul

Găgăuzia a fost lipsită de dreptul de a propune candidatura procurorului autonomiei. Curtea Constituțională (CC) a declarat această prevedere din legislație ca fiind neconstituțională. De acum înainte, numirea procurorului-șef al Găgăuziei va fi efectuată de Consiliul Superior al Procurorilor și de Procurorul General. În materialul «Găgăuziei i se reduc din nou atribuțiile», NM a explicat de ce CC a luat această decizie și cum a reacționat autonomia.


Centrul de combatere a dezinformării: raport

Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, creat în Moldova acum un an, a cheltuit în acest timp 6 milioane de lei. În acest interval, centrul a elaborat mai multe programe și metodologii, majoritatea fiind în prezent în faza de testare, și a preluat experiența țărilor partenere.

Șefa StratCom, Ana Revenco, a prezentat raportul de activitate pentru primul an. În materialul «Să nu cedăm panicii, să nu credem în falsuri», NM a prezentat cu ce s-a mai ocupat centrul și de ce acesta nu are încă o pagină pe internet.


Procurorii și salariile

Consiliul Superior al Procurorilor și Procuratura Generală a Moldovei au cerut egalarea salariilor procurorilor cu cele ale judecătorilor. Procurorii consideră incorect faptul că pentru judecători este planificată o majorare de 20%, în timp ce pentru procurori — de doar 5%. Astfel, un procuror cu începător ar urma să primească în jur de 21 870 de lei, iar un judecător — aproape 29 740 de lei.


Cumpărarea voturilor, Șor

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că peste 6 mii de persoane din Moldova au fost amendate pentru primirea de bani în schimbul votului la alegerile din octombrie 2024. Potrivit lui, aceste acțiuni au avut loc în cadrul unei scheme de corupție electorală organizată de gruparea criminală a lui Ilan Șor.


Ambasada Rusiei: declarație

Ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, a declarat că în Rusia au fost reținuți doi cetățeni ruși care, potrivit lui, au fost recrutați la Chișinău de militari ucraineni.

Potrivit ambasadorului, recrutarea a avut loc în parcurile și cafenelele capitalei, dar și într-o clădire unde s-ar fi folosit un poligraf. În spatele acestui lucru, afirmă partea rusă, s-ar afla serviciul special ucrainean SBU. Ozerov a menționat că acțiunile ulterioare ale Rusiei vor depinde de reacția autorităților moldovene. MAE al Moldovei nu a comentat deocamdată situația.


Agenda zilei, 16 aprilie:

  • 10:00 — Ședința Guvernului
  • 11:00 — Conferință de presă după ședința Guvernului

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: