Dorin Recean

NM Espresso: La Chișinău e imposibil de respirat, autoritățile acuză Rusia de destabilizare, un om de afaceri spune care este superputerea Moldovei

În Moldova e caniculă

Astăzi începem cu vremea. Și asta pentru că în Moldova va fi cu adevărat cald: în cea mai mare parte a țării a fost emis Cod galben de pericol meteorologic. În regiunile centrale și de sud, meteorologii prognozează până la +35°C la umbră.

Căldura a afectat și calitatea aerului: la Chișinău și Bălți concentrația maximă admisă de substanțe nocive a fost depășită. Potrivit Agenției de Mediu, au contribuit la aceasta temperatura înaltă a aerului, vântul slab și radiația solară intensă. La Chișinău, nivelul dioxidului de azot a depășit norma de 2,2 ori, al oxidului de azot — de 1,4 ori, al fenolului — de 1,04 ori, iar al formaldehidei — aproape de 6 ori.

Nu este cald doar aerul. Căldura a adus cu ea și seceta: nivelul apei în râul Bâc a scăzut brusc, iar în unele locuri a dispărut complet. Cum arată acum râul și ce spun ecologiștii despre asta vedeți în reportajul Corinei Malcocean. Îl puteți urmări [aici].


Din nou despre alegeri

Între timp, se încinge și atmosfera politică. Partidul «Inima Moldovei», condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, continuă seria «protestelor creative». De data aceasta — în fața sediului Consiliului Audiovizualului (CA). Participanții la acțiune și-au lipit gurile și au acuzat Consiliul că sprijină partidul de guvernământ PAS. Vlah a promis că va dizolva autoritatea de reglementare dacă partidul său va ajunge în Parlament. CA a respins acuzațiile și a declarat că protestul are caracter electoral.

Cu acuzații au venit și alte trei partide extraparlamentare — CUB, PUN și «Vocea Poporului». Liderii acestora au declarat că sistemul electronic «Alegeri» a fost scos de sub controlul CEC și transferat Serviciului de securitate cibernetică STISC, subordonat Guvernului. Potrivit lor, acest fapt amenință independența procesului electoral. Guvernul a numit acuzațiile neîntemeiate: sistemul rămâne sub controlul CEC, iar STISC asigură doar securitatea tehnică.

Nici guvernarea nu pierde vremea. Premierul Dorin Recean, în cadrul unei conferințe CEC, a declarat că «forțe străine» încearcă să influențeze alegerile din Moldova prin «bani murdari, propagandă și manipulări digitale». El a subliniat că statul trebuie să protejeze alegerile libere și corecte. Scopul campaniilor de influență finanțate din Rusia, potrivit lui, este destabilizarea țării și coruperea alegătorilor. Recean a menționat că anterior pentru aceste scopuri se cheltuiau sume echivalente cu 1% din PIB-ul Moldovei. Raportat la o țară mare din UE, aceasta ar însemna €3 miliarde.


Șapte partide — sub amenințarea interdicției

Și din nou despre CEC. Secretara Comisiei Electorale, Dana Munteanu, a comunicat că șapte partide ar putea fi excluse din cursa pentru Parlament. Ghiciți care? Corect: «Șansă» (Alexei Lungu), «Renaștere» (Natalia Parasca), «Forța Alternativă de Salvare a Moldovei» (primarul din Orhei, Tatiana Cociu), «Partidul Regiunilor Moldovei» (Alexandr Kalinin, căruia anterior i-a fost retrasă cetățenia moldovenească) și altele.


400 milioane pentru iarnă

Compania Energocom va primi un credit de până la 400 milioane de eurode la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru achiziționarea de gaze și energie electrică pentru sezonul de încălzire. Statul a oferit o garanție de stat pentru acest împrumut, dar, potrivit autorităților, riscurile bugetare sunt minime.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acest credit va consolida securitatea energetică a țării, iar comisionul nu va fi de 70 milioane, așa cum afirmă criticii, ci maximum 12 mln euro.

Împrumutul a fost deja criticat de Ion Chicu, Igor Dodon și chiar de Ministerul de Externe al Rusiei. Apropo, de la 1 august, Energocom va deveni furnizor oficial de gaze, înlocuind Moldovagaz.


Cum să faci Moldova bogată?

Și tot despre bani. Partenerul principal al fondului de investiții Horizon Capital (acționar la Purcari și MAIB), Vasile Tofan, a vorbit în cadrul proiectului «Avem întrebări» cu Nicolae Pacholinițchi despre cât de ușor oferă credite băncile moldovenești, ce nu funcționează în economia țării și care este superputerea Moldovei. De asemenea, el a comentat zvonurile privind o posibilă implicare în politică și chiar a dat o notă partidului PAS. Spoiler: nu e prea mare. Interviul — AICI.


Pe scurt:


Agenda zilei, 9 iulie:

  • 10:00 — ședința Guvernului
  • 11:00 — transportatorii organizează un protest în Piața Marii Adunări Naționale, împotriva modului în care autoritățile gestionează sectorul
  • Președinta Maia Sandu se află într-o vizită de lucru în Italia. Ea se va întâlni cu președintele Sergio Mattarella și va participa la conferința privind reconstrucția Ucrainei, alături de premierul italian Giorgia Meloni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: