NM Espresso: PAS negociază o coaliție, Moldova își întărește apărarea antiaeriană, Chișinăul a sărbătorit 589 de ani

Alegeri: înregistrarea candidaților

Comisia Electorală Centrală va începe pe 20 iulie recepționarea actelor pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare. Partidele și blocurile trebuie să prezinte liste care vor include între 51 și 111 persoane, respectând echilibrul de gen de cel puțin 40% pentru fiecare sex.

PAS: coaliție

Partidul de guvernământ PAS a început negocierile privind o posibilă coaliție în viitorul Parlament. Potrivit liderului PAS, Igor Grosu, partidul este deschis la colaborare doar cu forțele care susțin integrarea europeană, excluzând orice alianță cu Partidul MAN al primarului Ion Ceban și cu «Partidul Nostru» al lui Renato Usatîi. Grosu a confirmat că va conduce lista electorală PAS, iar al doilea pe listă va fi premierul Dorin Recean.

Grosu a declarat că PAS poartă negocieri pentru o coaliție cu blocul «Împreună», dar, dintre partidele din acest bloc, doar «Platforma Demnitate și Adevăr» (DA) ia în considerare participarea în alegeri pe lista PAS. Liderul DA, Dinu Plîngău, a confirmat discuțiile, spunând că acestea durează de câteva luni și că scopul lor este «să împiedice venirea la putere a forțelor pro-ruse».

Partidul Social-Democrat European (PSDE, fostul Partid Democrat) a criticat tentativa PAS de a include reprezentanți DA pe lista sa, calificând-o nu drept o consolidare, ci o monopolizare a taberei pro-europene. PSDE consideră că «PAS caută nu o alianță autentică, ci o subordonare politică».

Răspunzând criticilor privind includerea pe listă a unor muzicieni și sportivi cunoscuți, Grosu a spus că este mai important ca un deputat să reprezinte societatea și să contribuie la dezvoltarea țării prin experiența sa, decât să știe să scrie legi.

Blocul lui Șor și sancțiunile UE

Blocul «Victorie» al lui Ilan Șor a condamnat sancțiunile UE împotriva blocului și a liderilor partidelor fondatoare. Șor a numit sancțiunile «o ingerință brutală» în alegeri și a promis că le va contesta în instanțele UE și CEDO. Anterior, intenții similare au fost anunțate de Victoria Furtună de la Partidul «Moldova Mare» și de liderul Partidului «Șansă», Alexei Lungu.

Apelul veteranilor

Veteranii războiului din Transnistria au acuzat Kremlinul și partidele pro-ruse de «declanșarea unui război hibrid» împotriva Moldovei și au cerut «retragerea necondiționată a trupelor ruse» de pe malul stâng al Nistrului.

Veteranii au cerut, de asemenea, crearea unor «alianțe internaționale de apărare pentru protejarea suveranității și cursului european al Moldovei».

Grosu le-a mulțumit veteranilor pentru sprijinul acordat direcției pro-europene a Moldovei și a promis să lupte împreună cu ei împotriva propagandei ruse și a politicienilor pro-ruși.

Ministerul Apărării: apărare antiaeriană și NATO

Ministerul Apărării a anunțat că a luat măsurile necesare pentru întărirea apărării antiaeriene, în contextul încălcării repetate a spațiului aerian de rachetele și dronele rusești. Care anume măsuri au fost luate, ministerul nu a precizat «din motive de securitate».

Potrivit presei, este vorba despre achiziția a 44 de sisteme portabile antiaeriene Piorun din Polonia.

De asemenea, ministerul a anunțat că militarii moldoveni vor participa la exercițiile NATO Agile Spirit 2025 din Georgia, alături de soldați din 13 țări, inclusiv SUA, România, Polonia și Turcia.

Vetting-ul și Drăgălin

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis că fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, nu a trecut vetting-ul deoarece a demisionat după începerea verificărilor. Cinci din opt membri ai CSP au susținut această decizie. Alina Nesterov, membră a CSP, a propus sesizarea Curții Constituționale în privința constituționalității normelor privind demisia voluntară și vetting-ul.

Ceban și România

Ministra de externe a României, Oana Toiu, a declarat că primarului Chișinăului, Ion Ceban, i s-a interzis accesul în România și în spațiul Schengen din cauza «legăturilor complexe documentate» cu Rusia, considerate o amenințare la adresa securității naționale.

Ceban a calificat acuzațiile ca neîntemeiate și motivate politic. El a spus că nu i s-au prezentat dovezi și că interdicția este o tentativă de influențare a opiniei publice înaintea alegerilor parlamentare din Moldova.

Chișinău — 589 de ani

Ieri s-au împlinit 589 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului, într-un act al domnitorilor moldoveni Ilie și Ștefan din anul 1436, unde orașul este menționat ca o mică așezare pe rutele comerciale. Acest document vechi, scris în limba slavonă și păstrat în arhivele din Varșovia, confirmă importanța istorică a Chișinăului încă dinainte de dezvoltarea sa urbană.

Cu această ocazie, primăria a publicat fotografii cu orașul de acum o sută de ani și din prezent.

Seceta în Moldova

Situația culturilor de porumb și floarea-soarelui este «critică», potrivit Ministerului Agriculturii. Cauza — seceta prelungită și căldura extremă. Pentru a evita pierderi suplimentare din recoltă, este necesară modernizarea urgentă a sistemelor de irigare și introducerea tehnologiilor agricole moderne, a precizat ministerul.

Energetică

Hidrocentrala de la Costești ar putea să își dubleze producția de energie prin construirea unor stații eoliene și solare plutitoare cu o capacitate între 5 și 10 MW, a anunțat Ministerul Energiei. Proiectul mai prevede instalarea de acumulatoare pentru stocarea energiei, ceea ce va crește fiabilitatea și eficiența întregului complex energetic.

Teleradio-Moldova: un nou scandal

Adjuncta directorului Teleradio-Moldova, Ecaterina Covali, a demisionat. Informația a fost făcută publică de Corneliu Popovici, membru al Consiliului TRM, care a spus că Covali a fost «forțată să plece» după ce a semnalat nereguli în activitatea directorului general, Vlad Țurcanu. Popovici a acuzat conducerea de presiuni asupra «puținilor profesioniști» și a cerut demisia lui Țurcanu, dar propunerea sa nu a fost susținută de ceilalți membri ai consiliului.

Mitropolia Moldovei

Mitropolia a anunțat că va organiza un Drum al Crucii și al Pocăinței în jurul Chișinăului între 18 și 19 iulie, subliniind că evenimentul are un caracter strict religios și nu este legat de politică. Mitropolia i-a chemat pe credincioși să participe la acest eveniment anual.

Agenda zilei, 18 iulie:

13:00 — Conferință de presă a Ministerului Educației
14:00 — Ședință a Comisiei Electorale Centrale

Bună dimineața!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: