Tudor Mardei / NewsMaker

NM Espresso: UE și-a închis ușile pentru Ceban, Trump îi scrie Maiei Sandu despre taxe vamale, iar Șor se amuză de la Moscova

Ministerul Afacerilor Externe al României a confirmat că primarul Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România și în întreaga zonă Schengen. Instituția a precizat că decizia a fost luată «din considerente de securitate națională».

Primii care au reacționat au fost reprezentanții Blocului «Alternativa», din care face parte și partidul lui Ceban, Mișcarea Alternativă Națională. Potrivit acestora, interdicția a fost inițiată de autoritățile moldovene și ar demonstra că Ceban este «principalul inamic» al guvernării, care pregătește «represiuni» împotriva lui și a echipei sale.

Reacția lui Ceban nu a întârziat: el a înregistrat un mesaj video în care a spus că «nu va fi pus în genunchi» și a acuzat-o pe Președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate de utilizarea instituțiilor statului pentru a-i limita activitatea. Administrația prezidențială și PAS nu au comentat, deocamdată, acuzațiile.

Cum și de ce i-a fost interzisă intrarea lui Ceban? Se aplică această interdicție pentru toate țările UE? Cum poate afecta acest fapt alegerile și de ce ar putea, paradoxal, să-l avantajeze această situație pe Ceban? NewsMaker a analizat aceste întrebări în materialul «Ceban nu mai are cale spre Vest. Este el acum liderul opoziției anti-PAS?»

Ministerul român de Externe a mai precizat că interdicția vizează încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. NM a solicitat clarificări, dar instituția a refuzat să confirme sau să infirme că ar fi vorba despre fostul premier Vasile Tarlev și fosta jurnalistă Natalia Morari, implicată activ în politică în ultimii ani. Tarlev nu a comentat situația până în prezent, iar Morari a scris pe rețelele socialecă «nu a primit nicio notificare oficială». Însă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, susține că toți cei implicați, inclusiv Ceban, au fost notificați oficial.

Apropo, Vodă consideră că evenimentul zilei nu este acesta, ci faptul că Energocom a achiziționat deja aproape jumătate din volumul de gaze necesar pentru sezonul de încălzire 2025–2026 — circa 3,75 milioane MWh, adică aproximativ 352,5 milioane metri cubi. Detaliile contractelor (prețuri, parteneri și volume) rămân confidențiale «în conformitate cu practica internațională și cu condițiile contractuale» și vor fi dezvăluite doar după încheierea livrărilor.


Știri din comerțul internațional

Donald Trump i-a transmis Maiei Sandu o scrisoare oficială privind introducerea, începând cu 1 august, a unei taxe vamale de 25% pentru toate produsele moldovenești exportate în SUA. În scrisoare se menționează și faptul că, dacă Chișinăul va decide măsuri de răspuns, vor fi impuse taxe suplimentare.

Pe platforma Truth Social, Trump a scris că taxele vamale pentru mărfurile din Algeria, Irak și Libia vor fi de 30%, iar pentru cele din Moldova, Brunei și Filipine — de 25%. «Aceste taxe pot fi modificate — majorate sau micșorate — în funcție de relațiile noastre», a adăugat el.

Ministra Economiei, Doina Nistor, a comentat pe Facebook scrisoarea lui Trump, menționând că, începând cu 1 august, SUA vor aplica o taxă vamală de 25% pentru produsele moldovenești, ceea ce este mai puțin decât taxa de 31% propusă acum trei luni. Potrivit ei, decizia a fost luată în condițiile dificile ale comerțului mondial.


Alte scumpiri

în unele raioane ale Moldovei apa va deveni mai scumpă cu peste 10 lei. ANRE a aprobat noile tarife pentru localitățile Basarabeasca, Vulcănești, Sîngerei, Criuleni și Cantemir. Detalii aici.


Despre bani

Deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian, a declarat într-o emisiune TV că salariul mediu în Chișinău ar fi de circa 1000 de euro. Mai mulți experți au pus sub semnul întrebării veridicitatea acestei cifre. Situația reală a fost analizată de jurnalistul NewsMaker, Nicolae Paholinițchi.


Alegerile se apropie

CEC Moldova a obligat partidele să prezinte date despre conducere. În caz contrar nu vor fi admise la alegerile parlamentare. Această solicitare a stârnit îngrijorare în rândul partidului ALDE, condus de fosta deputată Arina Spătaru: potrivit ei, partidul nu are cvorum pentru aprobarea noii componențe a Consiliului Național Politic.

În afara cursei electorale ar putea rămâne și Blocul lui Ilan Șor. Autoritățile au condamnat congresul organizat de politicianul fugar la Moscova și au avertizat că toți cei care «pregătesc o conspirație împotriva statului și poporului Republicii Moldova» vor fi trași la răspundere. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a calificat evenimentul drept «un act de trădare de țară». În replică, Șor a declarat că este «ridicol» și că Moldova poate «trăi și prospera într-o uniune cu Rusia, fără a-și pierde suveranitatea».


Pe scurt:


Agenda zilei, 9 iulie:

  • 09:00 — ședința Consiliului Superior al Procurorilor
  • 11:00 — ședință plenară a Parlamentului
  • 12:00 — Ministerul Educației va transmite 10 microbuze școlare noi în Piața Marii Adunări Naționale
  • 15:00 — ședință a Comisiei Electorale Centrale

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: