240 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova, dintre care 180 în regiunea transnistreană, după efectuarea a 1 719 teste. Datele sunt raportate pentru ziua de ieri, 20 martie.
Din numărul total de cazuri cinci sunt asociate cu contact în afara țării, din Ucraina (cinci refugiați).
Printre persoanele infectate sunt trei lucrători medicali: doi asistenți medicali și un angajat din rândul personalului auxiliar.
În instituțiile medico-sanitare spitalicești sunt internate 398 de persoane confirmate cu COVID-19. În stare extrem de gravă sunt 50 de pacienți, dintre care șapte – supuși ventilării mecanice. Totodată, alte 430 de persoane au fost vindecate.
În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 sunt 1 906 persoane, iar 4 904 se află sub supraveghere.
Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 510 700. În total, 495 398 de persoane au fost tratate, iar 11 389 au decedat din cauza COVID-19.
Reprezentanții Uniunii Avocaților din Republica Moldova s-au întâlnit pe 14 iulie cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pentru a discuta despre controversatele amendamente la Legea cu privire la avocatură. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, părțile au convenit să continue consultările în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte inclusiv reprezentanți ai Parlamentului, „pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public”.
Ministerul Justiției a transmis că discuțiile s-au axat pe conținutul amendamentelor, obiectivele autorilor în urma promovării modificărilor legislative, viziunea avocaților în raport cu acestea, precum și „măsurile care pot fi aplicate pentru gestionarea situației, așa încât drepturile și libertățile cetățenilor să nu fie afectate”.
„Reprezentanții ministerului au subliniat că, în ultimii ani, garanțiile acordate profesiei de avocat au fost consolidate prin modificările aduse legii speciale și Codului penal, precum și prin semnarea Convenției europene pentru protecția avocaților. Obiectivul comun rămâne exercitarea avocaturii la cele mai înalte standarde de profesionalism și calitate. În contextul actual, este esențial ca soluțiile să fie identificate prin dialog și consens, pentru ca cetățeanul să beneficieze de o justiție echitabilă și funcțională.
Deputații prezenți la ședință au precizat că modificările au fost operate pentru a aduce o perspectivă diferită și o viziune nouă în cadrul comisiilor, dar și pentru a spori transparența în accederea profesiei și procedurile disciplinare. În același timp, reprezentanții avocaților și-au manifestat deschiderea pentru luarea unor măsuri care să contribuie la îmbunătățirea activității domeniului”, a precizat instituția.
Ministerul Justiției a menționat că, în cadrul discuțiilor, s-a precizat faptul că amendamentele operate de către Parlament „nu afectează exercitarea activității de avocat”, dar țin exclusiv de aspecte legate de organizarea internă a organelor din cadrul UAM.
„De asemenea, s-a menționat că unele propuneri, cum ar fi diversificarea componenței comisiilor cu membri laici (care nu sunt funcționari sau persoane politice) și nereînnoirea mandatelor, se regăsesc în practica altor state. Deciziile în aceste comisii vor continua să fie luate de majoritatea avocaților (8 din 11 membri). Alte prevederi incluse în amendamente urmează să fie analizate suplimentar și, dacă va fi necesar, îmbunătățite. De asemenea, modificările legislative recente nu vor produce efecte imediate, ceea ce permite desfășurarea unor consultări suplimentare și, eventual, ajustarea reglementărilor.
Un subiect aparte a vizat decizia Consiliului Uniunii Avocaților de a impune participarea obligatorie a avocaților la grevă, sub sancțiunea unor măsuri disciplinare. Reprezentanții CNAJGS au semnalat riscul unor eventuale blocaje care pot apărea în urma grevei avocaților, în special în ceea ce privește accesul persoanelor vulnerabile la asistență juridică garantată de stat și activitatea organelor de drept. Conducerea ministerului a sugerat revizuirea aspectelor din pct. 4-6 din decizia consiliului, subliniind că libertatea de alegere, protejarea interesului public și funcționarea sistemului justiției trebuie să primeze”, a spus ministerul.
Conform sursei citate, părțile au convenit asupra necesității continuării consultărilor în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte și reprezentanți ai Parlamentului și UAM, pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public.
Facebook/Ministerul Justiției
Amintim că, pe 10 iulie, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificări la Lege cu privire la avocatură, în ultima ședință a actualei legislaturi. Pe 11 iulie, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a comunicat că proiectul de lege a fost supus votului „în mod clandestin”, fără consultarea în prealabil a avocaților și fără respectarea procedurilor legale. Potrivit organizației, amendamentele incluse „afectează grav funcționarea avocaturii ca profesie liberă și independentă”. Astfel, Uniunea a anunțat că, începând cu 15 iulie, avocații intră în grevă generală, în semn de protest. Aceasta este preconizată să dureze până pe 25 iulie.
Pe 14 iulie, și Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat o declarație în care critică procedura de adoptare a controversatelor amendamente la Legea cu privire la avocatură. UNBR și-a exprimat solidaritatea cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova și a făcut apel la autoritățile țării noastre să revină la dialogul instituțional. Organizația a subliniat că este disponibilă să susțină „apărarea valorilor fundamentale ale profesiei de avocat” și drepturile colegilor lor din Republica Moldova.
La rândul său, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, s-a declarat îngrijorat față de modul în care au fost adoptate modificările legislative. Acesta a atras atenția că amendamentele la Legea cu privire la avocatură au fost înregistrate în Parlament pe 9 iulie și votate în lectură finală a doua zi, pe 10 iulie, fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților – principala parte interesată. Potrivit ombudsmanului, „o asemenea abordare încalcă cerințele de transparență decizională și se abate de la standardele naționale și internaționale”.
