agora.md

Noi scurgeri de informații? Presupuse discuții private ale fostului deputat Vadim Pistrinciuc, publicate pe site-ul anonim

Pe site-ul anonim creat acum circa o săptămână, pe care anterior au fost publicate discuții private, atribuite ministrului Justiției Sergiu Litvinenco și consilierului prezidențial Dorin Recean, au apărut noi informații. De această dată, a fost vizat ex-deputatul PLDM Vadim Pistrinciuc, care deține în prezent funcția de director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).

Mai exact, au fost publicate 296 de chat-uri din Telegram, atribuite lui Vadim Pistriunciuc. Unele dintre acestea nu conțin niciun fel de conversații.  În altele sunt discuții cu politicieni, precum: ex-deputatul Mark Tkaciuk, deputata Natalia Davidovici, ex-ministrul de externe Aurel Ciocoi sau actualul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco. O altă discuție îl vizează pe consilierul prezidențial Dorin Recean. Printre persoanele care figurează în chat-uri sunt și jurnaliști: Mariana Rață, Dumitru Ciorici, Vladimir Soloviov, Valentina Ursu.

NM a solicitat un comentariu de la Vadim Pistrinciuc cu privire la autenticitatea conversațiilor. Deocamdată, acesta nu ne-a oferit un răspuns. Nu au comentat presupusele discuții nici alte persoane vizate.

De asemenea, a fost publicată pe internet o fotografie cu pașaportul acestuia.

UPDATE: Vadim Pistrinciuc a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care sugerează că o parte dintre conversații sunt reale, iar altele au fost trucate: „Am citit puțin din pretinsa scurgere publicată. Ca și în celelalte cazuri e un amestec neinspirat de discuții reale cu editări interpuse care să prindă bine ca subiect de cancan. Unica problemă e că va trebui să îmi schimb acum și pașaportul”. 

***

 

Amintim că pe 10 noiembrie, cu puțin timp înainte de ședința Guvernului, canalul de Telegram al președintei Maia Sandu, dar și al vicepremierului Andrei Spînu au fost sparte, fiind publicate mesaje cu critici în adresa guvernării. Atât Președinția, cât și vicepremierul Andrei Spînu au declarat că nu au publicat astfel de mesaje.

În mesajul respectiv a fost indicat și un site, unde au fost publicate presupuse conversații private ale ministrului Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a declarat că este vorba despre un fals. „Am văzut aceste mesaje false, era cumva previzibil, pentru că ajungem la un final și acesta nu este deloc plăcut pentru acele grupări criminale cu care luptăm de mai mult timp și s-au unit și încearcă săptămână submineze procesele care au pornit împotriva lor”, a declarat Litvinenco.

În aceeași zi, miniștrii au aprobat în unanimitate hotărârea privind expedierea la Curtea Constituțională a sesizării cu privire la controlul constituționalității Partidului „ȘOR”. Subiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, chiar în timp ce în afara sediului Executivului se protesta, manifestația fiind organizată de către simpatizanții formațiunii.

Pe 11 noiembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a precizat că nu a încălcat legea, iar conversațiile private scurse pe internet ar fi fost rupte din context cu scopul denaturării informației și manipulării. Potrivit lui Litvinenco, în spatele acțiunii ar fi „hoți și bandiți” care vor să destabilizeze situația din țară și să saboteze parcursul european al Moldovei.

La scurt timp, pe site-ul respectiv au fost publicate și presupuse discuții private ale consilierului prezidențial Dorin Recean. Președinția a declarat că informațiile au fost fabricate. Ulterior, PCCOCS a anunțat că și canalul de Telegram al șefului Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu a fost spart. Procuratura a inițiat un dosar penal.

Directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață a declarat că primele cercetări arată că în spatele scurgerilor de informații de pe Telegram, ale căror veridicitate o pune la îndoială, ar sta serviciile speciale ale altor state, iar primii suspecți ar fi din Federația Rusă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Moldova comemorează 85 de ani de la deportările din 1941; expoziție de vagoane la Chișinău și Bălți. Mesajul președintei Maia Sandu

În contextul celor 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, președinta Republicii Moldova Maia Sandu i-a invitat pe cei interesați să viziteze expoziția de vagoane deschisă la Chișinău și Bălți. Șefa statului a declarat că, acum 85 de ani, zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor. „Prin cunoașterea și rostirea adevărului, putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”, a declarat președinta.

Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că, acum 85 de ani, pe 12 și 13 iunie 1941, regimul stalinist a declanșat primul val de deportări, una din cele mai mari tragedii din istoria noastră. „Zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor — familii întregi destrămate și nenumărate destine frânte de un sistem care a încercat să ne suprime ființa națională. (…) În memoria lor, avem datoria să apărăm valorile pentru care acești oameni au plătit un preț cumplit: libertatea, identitatea și dreptul de a trăi fără frică”, a adăugat șefa statului.

Președinta i-a invitat pe cei interesați să viziteze expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, deschisă între 12 iunie și 6 iulie în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în Piața Gării de Nord din Bălți. „Prin cunoașterea și rostirea adevărului, cinstim amintirea tuturor celor forțați să-și părăsească locurile de baștină și putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”, a adăugat Maia Sandu.

Facebook/Maia Sandu

Potrivit Ministerului Culturii, expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate și memoria celor care au trecut prin experiența terorii de stat sovietice nu numai din Basarabia, dar și din stânga Nistrului (Marea Teroare în RASS Moldovenească, 1937-1938) și transcede perioada stalinistă, prin evocarea represiunii și rezistenței în anii 1953-1989. Expoziția include și foametea din anii 1946-1947 ca o metoda a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria, a adăugat Ministerul Culturii.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 iunie-6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00-21:00. Programul include și mai multe evenimente speciale. Pe 21 iunie vor fi prezentate filme tematice din rezervele Arhivei Naționale despre represiunile sovietice, iar pe 28 iunie va fi jucat un spectacol. Pe 6 iulie va avea loc un eveniment special dedicat deportărilor din noaptea de 6 spre 7 iulie 1949.

Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Ministerul Culturii al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: