agora.md

Noi scurgeri de informații? Presupuse discuții private ale fostului deputat Vadim Pistrinciuc, publicate pe site-ul anonim

Pe site-ul anonim creat acum circa o săptămână, pe care anterior au fost publicate discuții private, atribuite ministrului Justiției Sergiu Litvinenco și consilierului prezidențial Dorin Recean, au apărut noi informații. De această dată, a fost vizat ex-deputatul PLDM Vadim Pistrinciuc, care deține în prezent funcția de director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).

Mai exact, au fost publicate 296 de chat-uri din Telegram, atribuite lui Vadim Pistriunciuc. Unele dintre acestea nu conțin niciun fel de conversații.  În altele sunt discuții cu politicieni, precum: ex-deputatul Mark Tkaciuk, deputata Natalia Davidovici, ex-ministrul de externe Aurel Ciocoi sau actualul ministru al Justiției Sergiu Litvinenco. O altă discuție îl vizează pe consilierul prezidențial Dorin Recean. Printre persoanele care figurează în chat-uri sunt și jurnaliști: Mariana Rață, Dumitru Ciorici, Vladimir Soloviov, Valentina Ursu.

NM a solicitat un comentariu de la Vadim Pistrinciuc cu privire la autenticitatea conversațiilor. Deocamdată, acesta nu ne-a oferit un răspuns. Nu au comentat presupusele discuții nici alte persoane vizate.

De asemenea, a fost publicată pe internet o fotografie cu pașaportul acestuia.

UPDATE: Vadim Pistrinciuc a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care sugerează că o parte dintre conversații sunt reale, iar altele au fost trucate: „Am citit puțin din pretinsa scurgere publicată. Ca și în celelalte cazuri e un amestec neinspirat de discuții reale cu editări interpuse care să prindă bine ca subiect de cancan. Unica problemă e că va trebui să îmi schimb acum și pașaportul”. 

***

 

Amintim că pe 10 noiembrie, cu puțin timp înainte de ședința Guvernului, canalul de Telegram al președintei Maia Sandu, dar și al vicepremierului Andrei Spînu au fost sparte, fiind publicate mesaje cu critici în adresa guvernării. Atât Președinția, cât și vicepremierul Andrei Spînu au declarat că nu au publicat astfel de mesaje.

În mesajul respectiv a fost indicat și un site, unde au fost publicate presupuse conversații private ale ministrului Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a declarat că este vorba despre un fals. „Am văzut aceste mesaje false, era cumva previzibil, pentru că ajungem la un final și acesta nu este deloc plăcut pentru acele grupări criminale cu care luptăm de mai mult timp și s-au unit și încearcă săptămână submineze procesele care au pornit împotriva lor”, a declarat Litvinenco.

În aceeași zi, miniștrii au aprobat în unanimitate hotărârea privind expedierea la Curtea Constituțională a sesizării cu privire la controlul constituționalității Partidului „ȘOR”. Subiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, chiar în timp ce în afara sediului Executivului se protesta, manifestația fiind organizată de către simpatizanții formațiunii.

Pe 11 noiembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a precizat că nu a încălcat legea, iar conversațiile private scurse pe internet ar fi fost rupte din context cu scopul denaturării informației și manipulării. Potrivit lui Litvinenco, în spatele acțiunii ar fi „hoți și bandiți” care vor să destabilizeze situația din țară și să saboteze parcursul european al Moldovei.

La scurt timp, pe site-ul respectiv au fost publicate și presupuse discuții private ale consilierului prezidențial Dorin Recean. Președinția a declarat că informațiile au fost fabricate. Ulterior, PCCOCS a anunțat că și canalul de Telegram al șefului Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu a fost spart. Procuratura a inițiat un dosar penal.

Directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață a declarat că primele cercetări arată că în spatele scurgerilor de informații de pe Telegram, ale căror veridicitate o pune la îndoială, ar sta serviciile speciale ale altor state, iar primii suspecți ar fi din Federația Rusă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Podișul Nord Dobrogean/imagine simbol

Cinci păsări protejate, găsite moarte la un iaz din Rîșcani. Un cocostârc negru, care a traversat patru țări, a fost împușcat

Cinci păsări din două specii protejate au fost găsite moarte în apropierea unui lac de la marginea satului Pîrjota, raionul Rîșcani. Printre ele se afla un cocostârc negru de doar trei luni și jumătate, monitorizat prin GPS de ornitologi din Estonia. Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) a comunicat miercuri, 16 septembrie, că păsările prezentau urme de împușcare, iar în apropierea cocostârcului a fost găsit un cartuș de alice.

Cocostârcul, numit Lembe, își începuse prima migrație spre Africa și ajunsese în Republica Moldova la începutul lunii septembrie. Pe 6 septembrie, la ora 20:38, transmițătorul GPS a indicat că pasărea nu se mai deplasa. După ce ornitologii estonieni au alertat SPPN, voluntarii organizației au mers la coordonatele transmise și au găsit pasărea moartă.

În același loc au fost găsiți și patru lopătari morți. Atât cocostârcul negru, cât și lopătarul sunt specii incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.

Potrivit SPPN, examinarea radiologică și necropsia au arătat că cocostârcul negru avea răni penetrante la nivelul craniului, fracturi ale ambelor aripi și alte traumatisme. Raportul veterinar indică drept cauză a morții rănile provocate de două alice care au penetrat craniul și au provocat hemoragii cerebrale masive, precum și șocul traumatic provocat de multiplele leziuni.

În acest caz avem o succesiune de elemente care nu pot fi ignorate: un cocostârc negru urmărit prin satelit își întrerupe brusc migrația, este găsit mort împreună cu alte patru păsări, la fața locului este identificat un cartuș de alice, iar necropsia documentează răni multiple provocate de alice care au intrat și au ieșit din corpul păsării și au produs fracturi și hemoragii cerebrale masive”, a menționat SPPN.

Organizația a cerut autorităților să stabilească dacă păsările au fost victimele unei acțiuni ilegale de vânătoare și să identifice persoanele responsabile. SPPN a solicitat și revizuirea legislației privind vânătoarea, inclusiv revenirea la data de 15 octombrie pentru începerea sezonului de vânătoare la speciile acvatice, în loc de 15 august, termenul prevăzut în prezent.

Lembe a început prima sa migrație spre Africa pe 19 august, după ce fusese echipat cu transmițătorul GPS. A traversat Letonia, Lituania, Belarus și Ucraina înainte de a ajunge în Republica Moldova.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Ministerul Mediului, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: