În Profunzime/screenshot

Șeful SIS, despre scurgerile de pe Telegram: Par a fi serviciile speciale a altor state, primii suspecți – Federația Rusă

Primele cercetări ale Serviciului de Informații și Securitate arată că în spatele scurgerilor de informații de pe Telegram, care ar aparține unor oficiali moldoveni, ar sta serviciile speciale ale altor state, iar primii suspecți ar fi din Federația Rusă. Declarația a fost făcută de către șeful SIS Alexandru Musteață, în cadrul ediției din 14 noiembrie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV Chișinău.

Șeful SIS a declarat că primele investigații arată că au fost sparte doar conturile de Telegram, nu și dispozitivele mobile ale oficialilor.

„Pare a fi o acțiune coordonată, care tinde să creeze niște disensiuni, tensiuni în societate, să încerce să erodeze încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Or asta s-a făcut într-o zi suspect de bine aleasă, în care Guvernul a aprobat și expediat în adresa Curții Constituționale un demers destul de important – verificarea constituționalității acestui partid (Partidul „ȘOR”, nota redacției)”, a explicat directorul SIS.

Alexandru Musteață vorbit și despre autorii spargerilor.

„Ziua în care s-a întâmplat, modul cum s-a promovat în anumite canale de telegram și surse media indică asupra unor acțiuni coordonate, ceea ce din punctul nostru de vedere pare a fi o operațiune specială de denigrare. După o primă analiză, în spatele acestor acțiuni par a fi serviciile speciale a altor state”, a spus șeful SIS.

La precizarea moderatoarei dacă se referă la serviciile speciale ale Federației Ruse, Musteață a răspuns: „Cum s-ar spune – primii suspecți, da”.

Alexandru Musteață a remarcat că incidentele s-au produs într-o perioadă în care „securitatea țării este supusă unor atacuri fără precedent”.

„S-a targetat sectorul de securitate și cel al justiției – care sunt foarte importante acum și trec prin procese de reformă”, a precizat oficialul. „Asistăm la niște fenomene fără precedent, de o intensitate extraordinară”, a adăugat el.

Întrebat dacă SIS studiază conținutul mesajelor respective, pentru a afla dacă s-au comis sau nu ilegalități, Musteață a răspuns:„Există o regulă de aur: informația dintr-o sursă anonimă, care nu mai apare nicăieri și nu poate fi verificată, este o informație periculoasă. Și, de obicei, produce mai degrabă dezinformare. Noi avem dubii față de veridicitatea integrală a acestei informații publicate, or, având acces la un cont de Telegram, poți crea comunicare și este greu de demonstrat ce este veridic și ce nu”.

Amintim că pe 10 noiembrie, cu puțin timp înainte de ședința Guvernului, canalul de Telegram al președintei Maia Sandu, dar și al vicepremierului Andrei Spînu au fost sparte, fiind publicate mesaje cu critici în adresa guvernării. Atât Președinția, cât și vicepremierul Andrei Spînu au declarat că nu au publicat astfel de mesaje.

În mesajul respectiv a fost indicat și un site, unde au fost publicate presupuse conversații private ale ministrului Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a declarat că este vorba despre un fals. „Am văzut aceste mesaje false, era cumva previzibil, pentru că ajungem la un final și acesta nu este deloc plăcut pentru acele grupări criminale cu care luptăm de mai mult timp și s-au unit și încearcă săptămână submineze procesele care au pornit împotriva lor”, a declarat Litvinenco.

În aceeași zi, miniștrii au aprobat în unanimitate hotărârea privind expedierea la Curtea Constituțională a sesizării cu privire la controlul constituționalității Partidului „ȘOR”. Subiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, chiar în timp ce în afara sediului Executivului se protesta, manifestația fiind organizată de către simpatizanții formațiunii.

Pe 11 noiembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a precizat că nu a încălcat legea, iar conversațiile private scurse pe internet ar fi fost rupte din context cu scopul denaturării informației și manipulării. Potrivit lui Litvinenco, în spatele acțiunii ar fi „hoți și bandiți” care vor să destabilizeze situația din țară și să saboteze parcursul european al Moldovei.

La scurt timp, pe site-ul respectiv au fost publicate și presupuse discuții private ale consilierului prezidențial Dorin Recean. Președinția a declarat că informațiile au fost fabricate.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bani.md

Tofan recunoaște – licitația pentru Hotelul Zarea „a eșuat”: trei lecții învățate „din greșeli”

Licitația pentru privatizarea Hotelului „Zarea” a eșuat, recunoaște premierul Vasile Tofan. Șeful Executivului susține că autoritățile trebuie să învețe din această experiență și să își revizuiască condițiile pentru potențialii cumpărători. Tofan a enumerat, în debutul ședinței Guvernului, „trei lecții învățate” din „greșeli”. Între acestea – pragul prea mare de participare.

„Acest exercițiu a eșuat – vreau să recunosc. Și cred că trebuie să învățăm din greșeli. Prima lecție este că pragul de intrare este mult prea mare. Prețul de pornire pentru „Zarea” era de 106 milioane de lei. Conform legii actuale, pragul de intrare este un depozit de 10% din suma licitației de începere. Deci, cineva chiar dacă vrea să se înscrie la licitație, trebuie să pună pe cont, nu ca garanție bancară, dar ca bani reali, 11 milioane de lei. Este foarte mult. Chiar și companiile mari nu au acești bani ca să-i scoată și să pună 11 milioane de lei în cont doar ca să participe”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Premierul a propus și prelungirea termenului de achitare de la 20 la cel puțin 60 de zile, inclusiv pentru a le permite cumpărătorilor să obțină finanțare bancară.

O altă problemă semnalată în discuțiile cu dezvoltatorii și operatorii hotelieri este incertitudinea privind avizele necesare reconstrucției. Tofan a menționat că Hotelul „Zarea” se află lângă Casa-muzeu „A.S. Pușkin”, iar potențialii investitori se tem că ar putea cumpăra imobilul fără să poată începe lucrările ani la rând.

„De asta, o lecție este că când punem un bun la privatizare, trebuie să venim cu un pachet indicativ. (…) Nu trebuie să avem iluzia că cineva o să dea sute de milioane de lei ca după asta să stea pe acest activ total blocat. Sunt lecții importante. Ne asumăm învățămintele din această încercare de privatizare după 20 de ani, încă o dată eșuată. Dar nu ne dăm bătuți. Cred că trebuie să mergem înainte și să aplicăm aceste lecții pentru alte privatizări”, a mai declarat Vasile Tofan.

Amintim, Agenția Proprietății Publice a anunțat, pe 20 octombrie, că va relansa procedurile de expunere la privatizare a Hotelului „Zarea”, după ce nu a fost depusă nicio cerere de participare la licitație. În aceeași situație se află întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, întreprinderea editorial-poligrafică „Știința” și editura didactică de stat „Lumina”.

Potrivit APP, la pregătirea noilor licitații vor fi luate în considerare aspectele de interes pentru potențialii investitori, identificate în discuțiile anterioare.

***

Hotelul „Zarea” se află pe un teren de 31 de ari, în centrul istoric al capitalei. Clădirea are 12 etaje și o suprafață de peste 6.000 de metri pătrați. Hotelul se află în apropierea Academiei de Studii Economice, a Parcului Catedralei și a Băncii Naționale.

Agenția Proprietății Publice a scos Hotelul „Zarea” la privatizare pe 19 iulie, la un preț inițial de 106 milioane de lei. Termenul pentru depunerea ofertelor fusese stabilit inițial pentru 19 august.

Ulterior, la solicitarea premierului, perioada concursului a fost prelungită cu aproximativ două luni – 20 octombrie. Vasile Tofan a declaratatunci că privatizarea unui activ de o asemenea importanță nu ar trebui să se desfășoare în plin sezon estival, când concediile ar putea limita participarea potențialilor investitori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: