Tudor Mardei | NewsMaker

„Noi suntem gata de reintegrare”. Maia Sandu a comentat criza din Transnistria și fondul de convergență

Chișinăul deja ajută prin mai multe acțiuni locuitorii regiunii transnistrene, însă nu-și poate lua responsabilitatea pentru finanțarea acestei regiuni când acolo se află trupele ruse. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu la ediția din 14 mai a emisiunii „Территория свободы” de la Rlive. Totodată, șefa statului a spus autoritățile sunt gata pentru reintegrare, dar mai întâi trebuie decisă problema trupelor ruse. Astfel, Maia Sandu și-a exprimat speranța că „oamenii din Transnistria tot înțeleg acest lucru, pentru că și de ei depinde mult”.

În contextul situației energetice din regiunea transnistreană, dar și al colectării de donații în regiune pentru pensii și plăți sociale, șefa statului a fost întrebată dacă Chișinăul are un plan pentru evitarea unei crize umanitare în această regiune.

Maia Sandu a spus că, în acest sens, „au fost efectuați pași pentru reintegrarea economică”, iau unii dintre ei au fost aprobați în lege. „Guvernul acum lucrează asupra mecanismului privind fondul de convergență. (…) Mai mulți oameni vin pe malul drept și aici găsesc de lucru. Noi vedem mai mulți oameni care vin pentru a primi servicii medicale. Adică noi deja îi ajutăm. (…) Dar trebuie să înțelegem că nu putem să luăm asupra noastră responsabilitatea pentru finanțarea regiunii când acolo încă se află trupele ruse. (…) Noi suntem gata de reintegrare, dar trebuie mai întâi să decidem această întrebare. Eu sper că oamenii din Transnistria tot înțeleg acest lucru, pentru că și de ei depinde mult”, a adăugat șefa statului.

Întrebată ulterior despre fondul de convergență și dacă există o deschidere din partea partenerilor privind susținerea financiară a reintegrării și pentru asigurarea securității în această regiune, Maia Sandu a declarat: „Partenerii spun că este deschidere. Desigur, nimeni nu a spus exact cât ei pot să aloce în acest fond. Este suma mică pe care Uniunea Europeană a alocat-o încă anul trecut. Dar, deocamdată, nu avem o obligații concrete de la parteneri diferiți, dar noi asta discutăm. Ei tot știu despre ce sume noi vorbim și este interes de a rezolva întrebarea. Acum, ce ține de securitate, aceasta și este întrebarea despre faptul că trupele ruse trebuie să plece și noi, desigur, de fiecare dată vorbim că aceasta trebuie să aibă loc în mod pașnic”.

În contextul planului autorităților privind reintegrarea, Maia Sandu a spus că există „un grup de lucru care lucrează serios pe fiecare capitol”. Avem cinci capitole: economic, financiar, securitate, social și comunicarea. (…) Noi avem un document serios, dar încă mai trebuie de lucrat la el”, a adăugat șefa statului.

***

În februarie 2026, președintele Parlamentului, Igor Grosu, declara că procesul de reintegrare va presupune cheltuieli semnificative, pe care malul drept al Nistrului nu le poate acoperi de unul singur Astfel, el a explicat că aceste costuri ar urma să fie acoperite prin fondul de convergență. NewsMaker a explicat AICI cum va funcționa fondul, ce spune Tiraspolul despre această inițiativă și dacă acesta va contribui la apropierea celor două maluri și la reintegrarea Moldovei.

Pe 13 mai, premierul Alexandru Munteanu a declarat că șansele pentru reintegrarea regiunii transnistrene acum sunt mai mari ca niciodată. Cu toate acestea, oficialul a spus că nu poate comunica un termen exact în acest sens, însă autoritățile își doresc să rezolve întrebarea cât mai rapid. Potrivit lui Munteanu, întregul proces va lua timp, însă „unele lucruri cardinale ar trebui să ne reușească în următorii câțiva ani”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul președintelui rus Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: