GB News

Norvegia analizează posibilitatea construcției unui gard la frontiera cu Federația Rusă

Norvegia ar putea să construiască un gard pe segmentul său de frontieră cu Federația Rusă. Declarația a fost făcută de ministra norvegiană a Justiției, Emilie Enger Mehl, într-un interviu pentru NRK.

Emilie Enger Mehl a declarat că, în timpul unei vizite în Finlanda, a văzut o parte a gardului acestei țări de la granția cu Federația Rusă și crede că o astfel de construcție ar putea fi o idee bună și pentru Norvegia. Potrivit ei, gardul este interesant nu doar ca factor de descurajare, ci și pentru că senzorii și tehnologia cu care este dotat pot detecta persoanele care se apropie de frontieră. Ministra a declarat că Guvernul de la Oslo este pregătit să închidă complet granița cu Rusia „cât mai curând posibil”.

Emilie Enger Mehl a precizat că gardul ar putea fi construit pe întreaga linie de frontieră cu Rusia sau doar pe o parte a acesteia.

Guvernul Norvegiei ia în considerare câteva măsuri, care, pe lângă construirea gardului, includ dotarea cu personal, supravegherea graniței și măsuri suplimentare la punctul de trecere a frontierei Storskog pentru a face față fluxului de trafic de acolo.

Precizăm că frontiera Norvegiei cu Federația Rusă are o lungime de 198 de kilometri. În 2016, autoritățile țării au ridicat un gard de 200 de metri în apropierea punctului de trecere a frontierei Storskog pentru a preveni afluxul de migranți care l-au trecut pe biciclete.

Finlanda a decis să construiască un gard la granița sa cu Rusia în 2022. În 2023, a fost construită prima secțiune a gardului, care are o lungime de aproximativ trei kilometri. În total, Finlanda intenționează să construiască aproximativ 200 de kilometri de gard cu o înălțime de aproximativ 3,5 metri (lungimea totală a frontierei este de 1 300 de kilometri). Se estimează că construcția va fi finalizată până la sfârșitul anului 2026, scrie Meduza.

Din cauza invaziei ruse din Ucraina, atât Finlanda, cât și Norvegia au închis complet intrarea turiștilor din Rusia cu vize Schengen până în 2024.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: