Notara Olga Bondarciuc, acuzată că acționa în interesele lui Plahotniuc, a cerut azil politic în Belgia

Olga Bondarciuc, notara din Republica Moldova, cunoscută pentru legalizarea mai multor contracte care implică companii și persoane din cercul fostului lider PDM Vladimir Plahotniuc, și anunțată în căutare internațională, a solicitat azil politic în Belgia, informează Replica Media pe 2 decembrie. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale a confirmat informația.

Olga Bondarciuc, anunțată în căutare internațională și reținută la sfârșitul lunii septembrie în Belgia, încă nu a fost extrădată autorităților Republicii Moldova. Procedura durează din motiv că Bondarciuc a solicitat azil politic de la organele competente belgiene. Informația a fost confirmată pentru Replica Media de procurora din cadrul Procuraturii Generale, Mariana Cherpec, responsabilă pentru comunicarea cu reprezentanții mass-media.

„Cu referire la Olga Bondarciuc de către Procuratură au fost transmise toate actele necesare pentru extradarea ei în Belgia.Dânsa a solicitat azil politic în Belgia, care acum se află în proces de examinare. După soluționarea procesului, autoritățile din Belgia urmează să se expună asupra extrădării. Toate acțiunile care au fost necesare de efectuat Procuratura R. Moldova le-a realizat. Acum totul ține de decizia autorităților belgiene”, a menționat Cherpec.

Pe 28 septembrie, Inspectoratul General al Poliției a anunțat că Olga Bondarciuc a fost reținută în Belgia, în baza difuziunii de căutare internațională emise în baza solicitării BNC Interpol Chișinău. În aceeași zi de către autoritățile belgiene a fost confirmat arestul persoanei în cauză. Olga Bondaricuc, în vârstă de 44 de ani, care potrivit oamenilor legii „activa în calitate de notar și acționa în interesele organizației criminale, create și conduse de către Vladimir Plahotniuc”, a fost pusă sub învinuire pentru comiterea falsului în acte publice și declarație mincinoasă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: