Viață

Nouă ONG-uri de media condamnă denigrarea presei care a beneficiat de asistență financiară americană. Declarație

Ana-Maria Dolghii
| 14 februarie, 2025
19:13

Nouă ONG-uri de media au publicat pe 14 februarie o declarație în care condamnă cazurile de denigrare a jurnaliștilor și instituțiilor mass-media care au primit asistență financiară americană, care au loc pe fundalul scandalului din jurul înghețării fondurilor pentru toți beneficiarii de către noua administrație SUA. Potrivit lor, intimidarea și discreditarea presei independente este principalul scop al acestor campanii de denigrare.

„În contextul suspendării asistenței externe din SUA, observăm cu îngrijorare o tendință tot mai accentuată de instrumentalizare a subiectului finanțării externe pentru a stigmatiza jurnaliști și a submina credibilitatea presei independente.

Președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a fost vizată direct într-o postare a unui utilizator al rețelei Facebook, identificat cu numele Vitali Catana, care pe pagina sa de profil se prezintă în calitate de avocat. El a recurs la etichetări improprii unui discurs public adecvat și a militat pentru publicarea unor liste cu numele jurnaliștilor care au beneficiat de asistență externă, insinuând în mod aberant asupra caracterului ilegal al relațiilor dintre presa beneficiară de granturi și partenerii externi de dezvoltare. Anterior, Vitali Catana a mai dedicat mesaje și colaje foto degradante și jurnalistei Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă.

Stigmatizarea jurnaliștilor în contextul suspendării finanțării externe din SUA nu se limitează doar la spațiul online, ci se manifestă și pe teren, fiind raportată de angajați ai instituțiilor de presă independente. Ziarul de Gardă semnalează că, la 10 februarie, la una dintre ședințele de judecată în „Dosarul Guțul” privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, reportera Măriuța Nistor a fost intimidată atât de bașcana Evghenia Guțul, cât și de susținătorii ei. Jurnalista a fost acuzată de faptul că are finanțare de la o „grupare criminală”, cu referire la USAID. O situație similară a fost comunicată și de către redacția Cu Sens”, se arată în declarație.

Semnatarii subliniază că intimidarea, destabilizarea și discreditarea presei independente reprezintă principalul scop al unor campanii de denigrare lansate pe rețelele sociale și pe platformele de mesagerie.

„Astfel de acțiuni pun o presiune abuzivă asupra jurnaliștilor care, în spiritul informării corecte, contribuie la transparența publică și la combaterea corupției. Aceste campanii nocive creează un climat de ostilitate și intoleranță față de presa independentă, afectând grav dreptul publicului la o informare corectă și obiectivă. Reamintim că legislația Republicii Moldova garantează libertatea de exprimare, apără onoarea, demnitatea și siguranța jurnaliștilor. Acțiunile de intimidare, amenințare, defăimare și răspândire de informații false la adresa jurnaliștilor constituie abateri grave, ce trebuie sancționate ferm și prompt de autorități. Lipsa unor măsuri eficiente și rapide de contracarare generează starea de impunitate și încurajează perpetuarea acestor practici distructive pentru o societate democratică”, au precizat aceștia.

Declarația a fost semnată de către:

– Centrul pentru Jurnalism Independent;
– Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic;
– Asociația Media Guard;
– Asociația Presei Electronice;
– Asociaţia Presei Independente;
– Centrul „Acces-Info”;
– Centrul de Investigații Jurnalistice;
– Comitetul pentru Libertatea Presei;
– RISE Moldova.

Amintim că, după ce a preluat cel de-al doilea mandat de președinte SUA, în ianuarie 2025, Donald Trump a semnat un ordin executiv care a înghețat finanțarea externă acordată altor state, organizații, instituții etc, care era distribuită prin intermediul USAID, pentru 90 de zile. Motivul este revizuirea programelor finanțate pentru a determina dacă se aliniază cu obiectivele politicii externe ale administrației Trump.

Miliardarul Elon Musk, desemnat să coordoneze măsurile de reducere a cheltuielilor SUA, a calificat USAID drept „o grupare criminală”.

Pe 13 februarie, Curtea Districtuală Washington a obligat administrația Trump să suspende ordinul privind înghețarea finanțării USAID timp de 90 de zile.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

declarație, denigrare, jurnaliști, ong, top, USAID

Știri similare

Viață

Încă o dronă – a doua în aproape 5 ore – a survolat ilegal spațiul aerian al Moldovei. Nosatîi: „Se deplasează spre Soroca”⚡⚡⚡

Politică

Guvernul va căuta gaz mai ieftin „în țări mai complicate”? Tofan: „Doar la Putin nu o să mergem”

Viață

Energocom renunță la sediul închiriat cu peste 6 mln lei anual. Junghietu răspunde criticilor privind tariful la gaz

Mihaela Conovali
| 30 septembrie, 2026
11:23

Consiliul de administrare al Energocom a decis rezilierea contractului de chirie și mutarea sediului întreprinderii. Anunțul a fost făcut pe 30 septembrie de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, după publicarea unei investigații despre sediul furnizorului de gaze naturale. Potrivit investigației, Energocom plătește circa 6,37 milioane de lei anual, fără TVA, pentru chirie. Junghietu a spus că aceasta reprezintă mai puțin de un ban în prețul unui metru cub de gaz, dar „impactul redus asupra tarifului nu anulează obligația de transparență”. În context, el a precizat că „gazul nu s-a scumpit pentru că Energocom are un sediu, pentru că angajații primesc salarii sau pentru că cineva de la minister ar fi decis într-o dimineață să crească prețurile”.

Pe o rețea de socializare, Junghietu a declarat că înțelege nemulțumirea oamenilor și că un tarif de peste 26 de lei pentru un metru cub de gaze este greu pentru orice familie. „Nu voi încerca să conving pe nimeni că nu este așa. (…) Gazul nu s-a scumpit pentru că Energocom are un sediu, pentru că angajații primesc salarii sau pentru că cineva de la minister ar fi decis într-o dimineață să crească prețurile. Peste 70% din tariful final reprezintă costul gazelor cumpărate de pe piața internațională. În ultimele luni, prețurile europene au crescut cu peste 40%, pe fundalul conflictelor din Orientul Mijlociu, al reducerii livrărilor de gaze lichefiate și al nivelului scăzut al stocurilor europene”, a adăugat ministrul.

Ulterior, el s-a referit la salarii, menționând că „pentru furnizarea gazelor către consumatorii din această ţară lucrează aproximativ 180 de oameni, față de peste 260 doar la fostul furnizor de gaze”. „Putem și trebuie să cerem mai multă eficiență, dar nu putem pretinde că o companie care tranzacționează zilnic sute de milioane de lei și poartă răspunderea aprovizionării țării poate funcționa cu câțiva oameni și două laptopuri. (…) Toată administrarea Energocom constituie 54 de bani din întreaga factură”, a adăugat Junghietu.

„În cazul sediului Energocom, am examinat încă odată argumentele care au stat la baza alegerii. Chiria reprezintă mai puțin de un ban în prețul unui metru cub de gaz, dar impactul redus asupra tarifului nu anulează obligația de transparență. Astfel, Consiliul de administrare al Energocom a decis marţi rezilierea contractului precedent și mutarea sediului întreprinderii”, a anunțat ministrul.

***

Energocom plătește circa 6,37 milioane de lei anual, fără TVA, pentru chiria sediului în care își desfășoară activitatea, a scris Ziarul de Gardă pe 24 septembrie. Energocom s-a mutat în actualul sediu în octombrie 2025. Spațiul are 2 202,7 metri pătrați. Astfel, compania achită aproximativ 530 de mii de lei lunar. Energocom afirmă că pentru alegerea sediului au fost analizate opt oferte și că nu a fost organizată o licitație. Compania susține că imobilul de pe strada Ion Creangă a fost selectat în urma unei analize comparative, iar prețul a fost negociat de la 15 la 12 euro pentru un metru pătrat. Din cele 6,37 milioane de lei, circa 4,4 milioane de lei anual au fost incluse de ANRE în costurile de bază ale furnizorului pentru activitatea reglementată de furnizare a gazelor naturale. Potrivit instituției, impactul chiriei asupra prețului final al gazelor este redus. În tariful în vigoare de la 1 septembrie 2026, componenta aferentă chiriei reprezintă aproximativ 0,0097 lei pentru un metru cub de gaze.

Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, care a condus inițial compania în calitate de interimar, iar în august 2026 a câștigat concursul pentru funcție, a raportat anul trecut venituri de 1,2 milioane de lei, a relatat TV8 pe 13 septembrie. Cea mai mare parte a sumei o reprezintă sporurile și primele. Salariul său de funcție este de 47.000 de lei lunar. La acesta se adaugă un spor pentru complexitatea muncii, majorat de la 50% la 90%. Directorul Energocom a beneficiat și de patru prime trimestriale: trei echivalente cu un salariu de funcție și una în proporție de 75% din salariu. Pentru profitul înregistrat de companie, acesta a primit o recompensă anuală echivalentă cu trei salarii. Buzatu a declarat, de asemenea, tichete de masă în valoare de peste 14.000 de lei pentru anul 2025.