Noul regulament al Parlamentului: opoziția, în frunte cu Dodon, sesizează Comisia de la Veneția și UE

Fracțiunile de opoziție din Parlamentul Republicii Moldova au transmis o adresare comună Secretarului General al Consiliului Europei, președintelui Comisiei de la Veneția și șefului Delegației Uniunii Europene în Moldova, cerând intervenția acestora în legătură cu modificările propuse de PAS privind statutul și conduita deputaților. Semnatarii consideră că inițiativele permit „modificarea regulilor fără participarea opoziției”, limitează drepturile parlamentarilor și „contravin Constituției și standardelor europene”. Anunțul a fost făcut de liderul socialiștilor Igor Dodon.

„Considerăm că aceste inițiative permit modificarea regulilor fără participarea opoziției, limitează drepturile deputaților și contravin Constituției și standardelor europene. Facem apel să nu fie admisă slăbirea mecanismelor democratice și să fie asigurat un dialog real în procesul de adoptare a deciziilor-cheie”, se arată în adresare.

Printre prevederile noului Cod al Parlamentului

Proiectul noului Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului, elaborat pe parcursul mai multor legislaturi începând cu 2016, introduce o serie de modificări față de regulamentul actual, în vigoare din 1996.

Una dintre noutăți vizează traseismul politic: documentul interzice schimbarea configurației politice a Parlamentului pe parcursul unei legislaturi și constituirea de fracțiuni ale partidelor care nu au intrat în Parlament prin scrutin electoral sau care au fost interzise ori declarate neconstituționale.

Proiectul reglementează mai clar și rolul opoziției parlamentare, stabilind drepturi și mecanisme concrete pentru exercitarea unui rol „responsabil și constructiv” — o cerință formulată și de Curtea Constituțională în hotărâri recente.

O altă prevedere se referă la suspendarea mandatului Președintelui Parlamentului atunci când acesta exercită interimatul funcției de șef al statului, situație care până acum nu era reglementată explicit.

Documentul introduce și jurământul deputaților ca element obligatoriu de legitimare a mandatului. Refuzul de a depune jurământul se constată public de președintele ședinței.

În privința procedurii legislative, proiectul propune examinarea în mod prioritar a proiectelor care transpun legislația europeană, în contextul în care în 2026 Parlamentul urmează să examineze 313 proiecte legate de aderarea la UE.

Documentul a fost consultat public în perioada 23–27 martie cu fracțiunile parlamentare și cu societatea civilă. Principala obiecție a vizat capitolul privind raporturile Parlamentului cu autoritățile administrației publice locale, capitol care a fost exclus din varianta înregistrată. După înregistrare, urmează consultări publice suplimentare, separate pe capitole. Se examinează și posibilitatea comasării, în a doua lectură, cu proiectul privind statutul, conduita și etica deputatului. La intrarea în vigoare a noului Cod, Legea nr. 797/1996 — actualul Regulament al Parlamentului — se abrogă.

Parlament by dumitrupetruleac03

Comisii de etică pentru deputați

Proiectul de regulament al Parlamentului, consultat de NewsMaker, introduce o serie de modificări privind comportamentul deputaților și sancțiunile aplicabile acestora.

Una dintre principalele noutăți este crearea unei Comisii de etică, care va examina comportamentele „degradante” ale deputaților și va aplica sancțiuni în funcție de gravitatea situației. Președintele Parlamentului Igor Grosu a explicat că aceasta va fi creată inclusiv pentru „iepurașii care ne fac de râs” — referindu-se la deputații al căror comportament afectează imaginea instituției.

Proiectul prevede și măsuri mai stricte pentru menținerea ordinii în timpul ședințelor: președintele ședinței poate întrerupe transmisia în direct sau chiar suspenda ședința dacă un deputat folosește un limbaj calomnios, rasist sau xenofob ori perturbă dezbaterile. De asemenea, deputații pot fi excluși din delegațiile parlamentare internaționale pentru comportament necorespunzător, încălcarea normelor de protocol sau nerespectarea legislației statului-gazdă — sancțiuni care pot fi aplicate pentru până la un an.

Documentul reglementează și condițiile în care mandatul unui deputat poate fi ridicat forțat: în caz de ineligibilitate, imposibilitate de exercitare a mandatului pe o perioadă mai mare de patru luni consecutive sau absență nemotivată de la activitatea parlamentară mai mult de patru luni. Deputatul devine ineligibil în situații precum condamnarea pentru infracțiuni cu intenție, pierderea cetățeniei, încălcarea regimului conflictului de interese sau confiscarea averii nejustificate. În anumite cazuri, ridicarea mandatului se face de drept, iar în altele, la cererea Autorității Naționale de Integritate, Parlamentul decide prin vot majoritar.


***

Dezbaterea a izbucnit la sfârșitul lunii februarie, când PAS a propus modificările regulamentului. Igor Dodon a fost printre primii care a criticat public documentul, calificându-l drept „instrument de cenzură și intimidare a opoziției”. El a avertizat că noile reguli permit aplicarea de sancțiuni deputaților — inclusiv interzicerea dreptului de a vorbi la tribună sau blocarea participării la ședințe — dacă aceștia nu respectă normele de conduită, și că temeiurile pentru retragerea mandatului au fost extinse în mod îngrijorător.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Primarul Chișinăului a aflat înaintea lui Bolojan că Veștea va fi desemnat premier al României? Reacție: „Declarații nefondate”

Primarul Bucureștiului și prim-vicepreședintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Ciprian Ciucu, a declarat că primarul Chișinăului, Ion Ceban, știa înaintea PNL despre nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier al României. În acest sens, el a menționat o discuție cu Ion Ceban. În reacție, Ion Ceban a confirmat că a avut o discuție, însă a calificat celelalte declarații ale lui Ciprian Ciucu drept „nefondate și lipsite de orice bază reală”.

„Un șoc. Eram la Singapore. O să vă dau o știre acum. Nu pot s-o probez, dar credeți-mă pe cuvânt, că n-am cum să inventez așa ceva. (…) Eram la prima zi a unei conferințe. (…) Vine domnul Ceban la mine, primarul Chișinăului. (…) I-am spus că tocmai am aflat că președintele României, fără ca noi să știm – că vorbisem cu Ilie Bolojan și cu Dan Motreanu – l-a nominalizat pe domnul Veștea prim-ministru. Zice: „A, nu știai?”. (…) Zic: „Tu știai?”. Zice: „Da, eu știam de ceva, știam de acum câteva ore”. (…) Mi-a arătat telefonul și îi scrisese cineva: „Veștea…”. Deci domnul Ceban de la Chișinău a aflat înaintea lui Ilie Bolojan, înaintea mea și a lui Dan Motreanu că (Veștea – n.red.) va fi nominalizat premier al României”, a afirmat Ciprian Ciucu la Digi24.

În reacție, primarul Chișinăului Ion Ceban a declarat: „Nu am nici o idee la ce se referă primarul Bucureștiului și cum aş fi implicat? Consider aceste declarații ca fiind nefondate și lipsite de orice bază reală. Am discutat cu domnul Ciucu despre proiecte și discut cu foarte multă lume din România: politicieni, reprezentanți din mediul academic, persoane notorii, dar asemenea declarații sunt ieșite din comun”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai 2026, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Ulterior, Congresul Extraordinar al PNL i-a cerut lui Veștea să demisioneze din formațiune, în caz contrar urmând să fie inițiate procedurile de excludere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: