Maia Sandu

VIDEO „Nu am nimic cu această decizie”. Maia Sandu, despre numirea lui Nicolae Roșca la Curtea Constituțională 

Maia Sandu a comentat numirea lui Nicolae Roșca în funcția de președinte al Curții Constituționale. Șefa statului a declarat că decizia a fost rezultatul unui vot secret și că nu are nimic cu această hotărâre. Președinta a spus că anterior Roșca a reprezentat-o în calitate de avocat într-un caz însă, potrivit Maiei Sandu, „nu putem să reducem toată experiența profesională a unui om și să-l caracterizăm doar prin prisma acestei activități”. Întrebată de ce totuși s-a luat o astfel de decizie „pentru că totuși domnul Roșca e fost membru PAS, membru fondator, avocat al dumneavoastră, fiica dumnealui lucrează la Președinție”, Sandu a declarat că întrebarea trebuie adresată celor care l-au susținut pe Roșca în funcție. 

Maia Sandu a fost întrebată cum comentează acuzația mai multor persoane din opoziție că președinta sau guvernarea și-a pus un om comod în funcție.

Cum pot eu să pun un om comod? A fost un proces de vot în rândul membrilor Curții Constituționale și a fost un vot secret. Nu am nici eu nimic cu această decizie și cu acest rezultat al votului, cum nu poate să aibă nimeni din afara acestei instituții. Este o întrebare care trebuie pusă membrilor, de ce au votat așa, cum au votat așa, dar nu avem cum să influențăm acest vot. Repet, e un vot secret și acest vot vizează doar membrii Curții Constituționale”, a comunicat șefa statului, la „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Maia Sandu a fost întrebată și dacă rezultatul votului aruncă o umbră de îndoială asupra Curții Constituționale – „pentru că totuși domnul Roșca e fost membru PAS, membru fondator, avocat al dumneavoastră, fiica dumnealui lucrează la Președinție”. „De ce totuși se iau astfel de decizii?”, a adăugat prezentatorul emisiunii.

Mă întrebați pe mine? Eu am luat această decizie? (…) Puteți să-l întrebați pe domnul Roșca, puteți să-i întrebați pe cei care l-au susținut pe domnul Roșca, pe mine nu aveți de ce să mă întrebați pentru că nu am absolut nimic cu această decizie. Și da, domnul Roșca m-a reprezentat în calitate de avocat într-un caz. Cazul atunci când Marchel a venit cu acuzații urâte la adresa mea și am câștigat acel proces de judecată împotriva lui Marchel”, a spus Maia Sandu.

În același timp, ea a declarat că „nu putem să reducem toată experiența profesională a unui om și să-l caracterizăm doar prin prisma acestei activități care a ținut de un caz”.

Domnul Roșca are și alte activități, dar repet nu sunt aici ca să vorbesc despre competența unui membru al Curții Constituționale sau a altui membru. De ce s-a întâmplat așa votul, întrebarea este pentru cei care au votat cum au vrut”, a conchis șefa statului.

Fostul avocat al Maiei Sandu Nicolae Roșca a fost numit în funcția președinte al Curții Constituționale a Moldovei, după ce Domnicăi Manole i-a expirat mandatul de președinte. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2022, Roșca a ridicat un salariu lunar de circa 47 de mii de lei.

Roșca a fost departe de viața politică până în 2017, când s-a alăturat Partidului Acțiune și Solidaritate, fiind ales membru al Biroului Permanent Național. Mai mult decât atât, Roșca s-a lansat și în cursa pentru un fotoliu de deputat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, fiind unul dintre candidații înscriși în lista națională a Blocului electoral ACUM, format din PAS și Platforma Demnitate și Adevăr. Nu a ajuns în legislativ, dar la scurt timp a fost propus în funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Totodată, judecătorul Nicolae Roșca a fost, în perioada anilor 2017-2019, avocatul Maiei Sandu.

***

De menționat că recent Olga Roşca a fost numită în funcţia de consilieră a președintei Republicii Moldova Maia Sandu pentru afaceri externe și comunicare strategică. Conform decretului semnat de șefa statului, consiliera și-a început mandatul din data de 3 aprilie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE a inclus Rusia pe lista țărilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului

Comisia Europeană a anunțat includerea Rusiei pe lista Uniunii Europene a țărilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Decizia a intrat în vigoare la 29 ianuarie. Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a precizat că măsura are drept scop sporirea presiunii financiare asupra Kremlinului.

„UE a inclus astăzi Rusia pe lista neagră pentru riscul de spălare a banilor. Acest lucru va încetini și va crește costurile tranzacțiilor cu băncile rusești”, a declarat Kaja Kallas.

Oficiala europeană a subliniat că orice instrument de presiune este important pentru a forța Moscova să accepte „negocieri reale”. Totodată, ea a menționat că actualele discuții de la Abu Dhabi nu par serioase, în condițiile în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile din Ucraina.

Includerea unei țări pe „lista neagră” a UE presupune înăsprirea semnificativă a controlului asupra operațiunilor financiare care implică organizații sau persoane din statul respectiv. Aceasta înseamnă verificări aprofundate pentru toate tranzacțiile, solicitarea unui număr mai mare de documente privind beneficiarii reali și proveniența fondurilor, precum și aprobări suplimentare din partea comisarilor specializați ai noii Autorități Europene pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA).

Pe această listă se află deja, printre altele, Coreea de Nord, Iranul și Afganistanul.

Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) a suspendat încă din 2023 calitatea de membru a Rusiei, ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei, însă la acel moment nu a inclus-o pe nicio listă de risc, potrivit currenttime. Ulterior, FATF a fost în repetate rânduri îndemnată să plaseze Federația Rusă pe lista neagră sau gri.

Împotriva includerii Rusiei pe lista UE s-au pronunțat nu doar India, ci și alte state din grupul BRICS – Brazilia, China și Africa de Sud.

Scheme de ocolire a sancțiunilor: rolul platformei A7 și al lui Ilan Șor

Afacerile ilegale ale Rusiei sunt coordonate și prin platforme alternative de plată, inclusiv A7 – un sistem de plăți transfrontaliere prin criptomonede fondat de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit unei investigații Financial Times, citată de Holod, platforma ar fi fost creată pentru a ajuta mediul de afaceri rus să eludeze sancțiunile impuse de Statele Unite și alte state occidentale.

Jurnaliștii scriu că platforma A7 a reușit să „recreeze” activele care fuseseră anterior incluse pe lista de sancțiuni a Statelor Unite. Aproximativ 80% din totalul monedelor stabile (stablecoins) A7A5 s-ar fi aflat în două portofele digitale asociate bursei Grinex. Acestea au fost șterse rapid, chiar a doua zi după impunerea sancțiunilor împotriva bursei.

Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi pus pe picioare, și în Kârgâzstan, o amplă rețea de evitare a sancțiunilor impuse Rusiei. O investigație realizată de Kloop arată că, prin acest mecanism, au fost tranzitate deja peste 15 miliarde de dolari, dintre care mai mult de 6 miliarde printr-o schemă nouă.

Potrivit investigației, în noua schemă, prin care ar fi fost transferate peste 6 miliarde de dolari, sunt implicate două companii de stat kârgâze, trei bănci de stat locale și o bancă asociată cu fostul președinte fugar Kurmanbek Bakiev. Anterior, alte 9,3 miliarde de dolari ar fi trecut prin Grinex – o bursă de criptomonede din Kârgâzstan afiliată lui Șor, deja sancționată de autoritățile britanice.

Informațiile se bazează inclusiv pe o scurgere de documente a grupului de companii „A7”, puse la dispoziție de Osint Romania și agenția IPN. Documentele indică implicarea a 42 de companii kârgâze și sugerează că, fără sprijinul autorităților din Kârgâzstan, această schemă nu ar fi fost posibilă.

Deși, în octombrie 2025, companiile implicate în crearea, emiterea și tranzacționarea acestui stablecoin au fost incluse pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, investigația arată că mecanismul continuă să funcționeze. Tokenurile A7A5 sunt emise și administrate de companii kârgâze, care acționează ca intermediari între expeditorii și destinatarii banilor.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie 2025, Financial Times a scris că o nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare. Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale. Detalii – AICI.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice dar și ale UE, este deținută majoritar de Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Potrivit UE, firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Cum oligarhul fugar, condamnat în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării, s-a infiltrat pe piețele din Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia în Ucraina – vedeți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: