Biroul politici de reintegrare

„Nu am vrut un război, dar l-am trăit”. Marș la Chișinău, de Ziua Memoriei și Recunoștinței

Șefa statului Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Dorin Recean au depus flori, în dimineața zilei de 2 martie, la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Ulterior, împreună cu veteranii și reprezentanți ai instituțiilor statului, au mers într-un Marș al Memoriei spre monumentul Maica Îndurerată. „Nu am vrut un război, dar l-am trăit. Nu am râvnit teritorii străine, dar am fost nevoiți să ne apărăm pământul”, a comunicat Maia Sandu la Complexul Memorial „Eternitate”, la 33 de ani de la începutul războiului de pe Nistru.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a precizat că în fruntea coloanei, care a mers într-un Marș al Memoriei spre monumentul Maica Îndurerată, s-au aflat portdrapelul și Fanfara Militară, urmați de studenții Academiei de Poliție și ai Academiei Militare „Alexandru cel Bun”, care au purtat portretele eroilor căzuți în lupte.

„Militari, reprezentanți ai BDS „Fulger” și ai Inspectoratului General de Carabinieri, membrii familiilor, cetățeni, au fost, de asemenea, prezenți la acest moment de recunoștință și respect”, a adăugat reprezentantul Guvernului.

Ulterior, la Complexul Memorial „Eternitate” a avut loc un miting solemn dedicat Zilei Memoriei și Recunoștinței.

„Pe 2 martie a început războiul de pe Nistru dar luptele, atacurile, au început mult mai devreme. Nu am vrut un război, dar l-am trăit. Nu am râvnit teritorii străine, dar am fost nevoiți să ne apărăm pământul nostru. 30 de mii de compatrioți au luptat, 321 de eroi și-au pierdut viața, o mie de persoane au fost rănite. (…) În 1992, moldovenii de pe ambele maluri nu-și doreau lupte. Avem datoria să spunem adevărul, conflictul de pe Nistru nu a fost un conflict local, ci a fost declanșat de Rusia pentru a ne slăbi, diviza și controla. (…) Cerem ferm retragerea trupelor rusești de pe teritoriul țării noastre, vrem să fim un popor liber”, a comunicat președinta Maia Sandu.

Menționăm că au depus flori, pe 2 martie, la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt și monumentul Maica Îndurerată miniștri, politicieni și conducerea Primăriei capitalei.

***

Pe 2 martie, în Republica Moldova este marcată Ziua Memoriei și Recunoștinței. Astăzi se împlinesc 33 de ani de la începutul războiului de pe Nistru. În acest context, în fața Președinției, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova are loc o expoziție fotografică, care prezintă lucrări ale regretatului fotojurnalist Nicolae Pojoga, ce surprind secvențe unice din evenimentele de acum 33 de ani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: