mitropolia.md

„Nu declarațiile sunt cele care schimbă lucrurile, ci acțiunile concrete”. Reacția Mitropoliei la declarațiile lui Nantoi

Biserica Ortodoxă din Moldova se roagă pentru pace, nu doar într-o singură zi, 26 ianuarie, ci o face zilnic, duminical și nu numai, în cadrul fiecărei Sfintei Liturghii. Este reacția Mitropoliei Moldovei la declarațiile deputatului PAS, Oazu Nantoi, prin care a solicitat Mitropoliei să se expună pe marginea conflictului din Ucraina.

„Rugăciunea săvârșită de Sfânta noastră Biserică este una tăcută, nu făcută prin piețe sau declarații, ci în tihnă, în Duh și Adevăr, după porunca Mântuitorului Hristos. Iar Papa Romei, pe lângă faptul că este un lider religios mai este și unul politic, de aceea poate să-și permită „luxul” de a face și asemenea declarații”, se menționează în comunicatul Mitropoliei.

Cât ține de declarațiile deputatului, privind tolerarea activităților „antistatale” ale Arhiepiscopului de Tiraspol și Dubăsari Sava Volcov, Mitropolia a răspuns:

„Mitropolitul Chișinăului si al întregii Moldove, prin vizita Sa de la Tiraspol, a demonstrat foarte clar că dacă la nivel politic între R. Moldova și Transnistria nu există unitate, la nivel bisericesc această unitate niciodată nu a încetat, Transnistria fiind până astăzi spațiul canonic al Bisericii Ortodoxe din Moldova, unde ierarhul său, Mitropolitul Vladimir, este totdeauna așteptat și binevenit. Și poate e timpul să recunoaștem că Mitropolia Moldovei este la ziua de azi, unica instituție care se bucură de încredere, unește și are valabilitate pe ambele maluri ale Nistrului”, explică Mitropolia.

Totodată, Mitropolia constată că instituțiile de Stat din Republica Moldova, sistematic neglijează apelurile Mitropoliei Chișinăului, indiferent de domeniul vizat. „Nu declarațiile sunt cele care schimbă lucrurile, ci acțiunile concrete”.

„Atunci când partidele de la guvernare sau anumite personaje dau dovadă de inacțiune și de lipsă de atitudine, regretăm enorm de mult faptul că se încearcă aruncarea vinei și responsabilității pe alte instituții și entități, ca de exemplu Mitropolia Moldovei. Mai mult ca atât, cu profund regret, constatăm că Instituțiile de Stat din R. Moldova, sistematic neglijează apelurile Mitropoliei Chișinăului, indiferent de domeniul vizat. De asemenea, deranjează inconsecvența mesajelor unor actori politici, care uneori cheamă la tăcere totală și neimplicarea Bisericii în sfera politicului, iar alteori solicită „expres” declarații și luări de poziții pe anumite probleme și situații”, mai notează Mitropolia.

În acest context, Mitropolia declară drept inadmisibilă orice formă de ingerință în treburile Bisericii și reiterează dorința de a nu implica Biserica în „neînțelegerile și jocurile politice naționale sau internaționale”.

Amintim că pe 25 ianuarie, deputatul PAS, Oazu Nantoi a adresat o scrisoare deschisă Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove Vladimir prin care îi solicită să se expună cu privire la situația tensionată din Ucraina. Nantoi a făcut trimitere la apelul Papei Francisc, prin care a propus că 26 ianuarie să fie ziua rugăciunilor de pace pentru oprirea crizei din Ucraina.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: