„Nu este credibil. Lăsați-l”. Grosu, reacție la afirmațiile lui Ozerov despre drone la Vadul lui Vodă

Ambasadorul agreat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, continuă acțiunile sale de provocări. Acesta nu este credibil și trebuie tratat ca atare. Declarațiile au fost făcute pe 30 aprilie de președintele Parlamentului de la Chișinău și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, în reacție la afirmațiile lui Ozerov referitoare la testarea sau producerea de drone la Vadul lui Vodă. Menționăm că Ozerov a mai spus că Moldova ar furniza aceste drone Ucrainei pentru atacuri împotriva Rusiei.

Pe 30 aprilie, Grosu a fost întrebat de jurnaliști cum comentează declarațiile lui Ozerov referitoare la faptul că, la Vadul lui Vodă, s-ar testa drone și că acest lucru nu s-ar încadra în statutul de neutralitate consfințit în Constituție.

„E o imaginație inflamată. Ambasadorul, în lipsă de activitate, continuă acțiunile sale de provocări, tot felul de insinuări, rămânând în continuare unicul ambasador neacreditat. (…) Lăsați-l, că noi avem lucruri mai importante”, a declarat Grosu.

El a mai spus că „țara pe care o reprezintă prezintă un pericol la adresa noastră, prin dronele acestea, prin propagandă, prin tot felul de provocări, bombardamente și așa mai departe”. „Nu este frecventabil și credibil. De aceea, haideți să-l tratăm ca atare”, a conchis Grosu.

***

Pe 7 aprilie 2026, TVR Moldova a relatat că o companie românească, producătoare de drone şi alte dispozitive fără pilot, are fabrici în două localități din România și una în Republica Moldova. O bună parte dintre clienți sunt instituții guvernamentale, inclusiv din Republica Moldova. Recent, compania a testat, pe aerodromul de la Vadul lui Vodă, una dintre drone. Potrivit sursei citate, dacă, anterior, accentul se punea pe drone pentru agricultură, cinematografie sau alte domenii, acum, firma are o cerere pentru aparate destinate sectorului de apărare.

Pe 28 aprilie, Oleg Ozerov a declarat pentru TASS că „Republica Moldova, în ciuda statutului său de neutralitate, furnizează drone pentru nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei”. În acest sens, el a spus că partea rusă a „constatat producerea de drone în orașul Vadul lui Vodă”, a relatat publicația Izvestia. Ozerov a mai declarat că dronele sunt folosite pentru atacuri împotriva Rusiei. 

Pe 29 aprilie, solicitat de jurnaliști să comenteze aceste afirmații, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat că este sigur că toate instituțiile statului din Republica Moldova respectă legislația și că „orice activități care au loc pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la Vadul lui Vodă, se încadrează în câmpul legal”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comratul și Chișinăul pregătesc un document special pentru alegerile din Găgăuzia. Adunarea Populară a numit „liniile roșii”

Un grup de lucru extins, cu participarea reprezentanților Parlamentului, Comisiei Electorale Centrale, Adunării Populare a Găgăuziei, și ai administrației publice locale, lucrează la un document special care să permită organizarea alegerilor din autonomie, care să elimine divergențele legislative existente. Președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji, a menționat la un briefing din 30 aprilie că vede un interes pentru colaborare din partea autorităților centrale și speră să se ajungă la un numitor comun „și abia după aceea să se opereze modificări”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, vicepreședintele CEC, Pavel Postică, care a luat parte la consultări, a confirmat că fiecare parte „și-a luat tema pentru acasă”, astfel încât să fie găsit acel „compromis”.

După ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei din 29 aprilie, deputații au rămas în sesiune informală și au convenit în unanimitate asupra „liniilor roșii”, pe care le vor apăra în grupul de lucru. Președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji a declarat că prima condiție este retragerea sesizării Ministerului Justiției de la Curtea Constituțională.

„Considerăm că aceste chestiuni trebuie discutate în cadrul parlamentului — modificările la legea privind statutul juridic special trebuie operate atât în parlament, cât și în Adunarea Populară. Aceste documente trebuie dezbătute de ambele părți, să se ajungă la un numitor comun și abia după aceea să se opereze modificări”, a spus Ormanji.

A doua condiție vizează dreptul exclusiv al Adunării Populare de a organiza alegerile regionale și de a-și menține propria comisie electorală. „Această apartenență este propisă în legea din 1994 privind statutul juridic special”, a subliniat Ormanji.

Președintele interimar al APG a precizat că este „foarte precaut în exprimări pentru a nu împiedica procesul de negocieri„, însă a adăugat: „Sper că după procesele de negocieri vom găsi puncte de convergență cu colegii din parlament, cu CEC-ul republicii, cu Președinția, și vom organiza aceste alegeri. Mi s-a părut că conducerea țării are dorința ca alegerile noastre să aibă loc. Vom lucra la elaborarea unui document unic, care va fi aprobat în Adunarea Populară a Găgăuziei și va avea caracter și valabilitate exclusiv pentru desfășurarea alegerilor în Adunarea Populară”.

Grupul de lucru și divergențele legislative

Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a oferit pentru NewsMaker mai multe detalii despre cum va funcționa grupul de lucru, explicând că o formulă similară fusese încercată anterior, pe platformă parlamentară, cu implicarea doar a reprezentanților APG, CEC și Parlamentului, însă fără rezultat.

„Acum se propune lărgirea grupului prin includerea reprezentanților primăriilor — adică ai administrației publice locale din Găgăuzia — și, eventual, a reprezentanților societății civile sau ai mediului academic. În acest fel urmează să avem, într-adevăl, prima discuție”, a declarat Postică.

El a mai adăugat că părțile implicate, în urma întrevederii de la președinție din 24 aprilie, caută soluțiile de compromise.

„Fiecare parte și-a luat tema de acasă să vadă care sunt acele particularități sau neconcordanțe sau divergențe între prevederile actelor legislative naționale și actele din regiune, așa încât să găsim acel compromis și cum poate fi soluționată această criză”, a spus Postică.

Vicepreședintele CEC a enumerat și câteva dintre divergențele concrete care trebuie soluționate înainte de startul campaniei electorale. Acestea vizează plafonul donațiilor, vârsta de candidatură și modul de stabilire a perioadei electorale, aspecte în care legislația națională și actele regionale se contrazic direct.

Acesta a avertizat că divergențele identificate până acum sunt doar o parte din problemă, numărul real al neconcordanțelor fiind mult mai mare. Postică a subliniat că toate acestea trebuie rezolvate înainte de declanșarea procesului electoral, pentru a evita interpretările arbitrare în timpul campaniei.

„Astfel de exemple sunt cu sutele. Este important ca înainte de a începe orice proces electoral să fie soluționate toate divergențele, pentru a nu lăsa loc de interpretări în campania electorală”, a conchis el.

Pe 30 aprilie, la Parlament a avut loc prima reuniune a grupului de lucru, la care au participat reprezentanți ai Adunării Populare, ai CEC și ai administrației publice locale. Se întâmplă după ce pe 24 aprilie, șefa statului, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare, în urma cărora, s-a convenit crearea unui grup de lucru cu participarea reprezentanților instituțiilor centrale, Adunării Populare și a primarilor din regiune.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că discuțiile au vizat elaborarea documentului privind particularitățile organizării alegerilor în UTAG document pe care Adunarea Populară nu l-a adoptat în cei doi ani de la intrarea în vigoare a Codului Electoral.

„Ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile, trebuie să fie un document privind particularitățile alegerilor în UTAG, astfel încât noi anul acesta să putem desfășura alegerile pentru adunare”, a declarat Grosu.

Grosu a enumerat punctele concrete care trebuie reglementate: cenzul de vârstă pentru candidaturi — 21 de ani în Găgăuzia față de 18 ani la nivel național; absența unui plafon pentru donațiile în numerar în campaniile electorale din regiune; diferența dintre listele electorale folosite la scrutinele naționale — 125.000 de alegători — față de cele folosite la alegerile pentru bașcan și Adunarea Populară — 90.000; și lipsa unui sistem de verificare a alegătorilor la secțiile de vot.

„Le-am spus: luați standardele care se aplică la nivel național, la locale, la parlamentare, la prezidențiale și așa mai departe”, a adăugat el.

Referitor la sesizarea Ministerului Justiției la Curtea Constituțională, Grosu a respins solicitarea Adunării Populare de retragere a acesteia, descriind-o drept un instrument legal legitim.

„Atunci când apare o coliziune, o neînțelegere, autoritățile se pot adresa la Curtea Constituțională, care este arbitrul suprem”, a spus Grosu, adăugând că Parlamentul a transmis deja Curții argumentele solicitate și așteaptă fixarea ședinței.

Următoarea ședință a grupului de lucru urmează să aibă loc pe 4 mai.

***

Amintim că pe 15 aprilie, CEC a supus consultărilor publice propuneri de modificare a Codului Electoral. CEC propune menținerea denumirii de „Consiliu Electoral Central al Găgăuziei” și reducerea componenței acestuia de la nouă la șapte membri. Totodată, propunerile CEC prevăd condiții mai stricte pentru candidații la alegerile din Găgăuzia, inclusiv obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan.

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în luna noiembrie, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori fără a putea fi organizate, din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: