„Nu pot accepta că ucrainenii sunt de vină”. Volumele de apă deversate din Ucraina pe Nistru, de două ori mai mici timp de două săptămâni

Debitul de apă evacuat din lacul de acumulare de la Novodnistrovsk în aval, pe Nistru, este de aproximativ 30 m³/s, sub minimul ecologic, a anunțat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe 30 septembrie. Potrivit acestuia, rezerva folosită pentru susținerea debitului s-a epuizat, iar acum este evacuată doar apa care vine din Carpați. Premierul Vasile Tofan a respins, la rândul său, acuzațiile la adresa Ucrainei și a cerut ca discuțiile să se concentreze pe soluții pentru alimentarea populației cu apă.

Hajder a explicat că negocierile purtate până acum cu Ucraina au permis evacuarea unor volume suplimentare din rezerva acumulată în lac. Lipsa precipitațiilor a dus însă la epuizarea acesteia.

„Rezervele s-au epuizat și astăzi primim exact ceea ce ne dă natura. Vreau să înțelegem că situația este critică peste tot, nu doar în Republica Moldova, iar a acuza Ucraina în acest caz nu este relevant, pentru că ar trebui să acuzăm toate țările din UE, inclusiv Moldova, pentru că nu plouă”, a declarat oficialul.

Întrebat dacă Ucraina a redus unilateral evacuările, Hajder nu a oferit un răspuns direct, însă a spus că autoritățile au negociat volumele atât timp cât a existat o rezervă de apă.

„Astăzi vorbim de o medie de 30 m/s care se revarsă în Nistru. Suntem în perioada de toamnă și sperăm că tendința va fi pozitivă. Odată ce va crește aportul în lac, vor crește concomitent deversările în Nistru. Noi vom primi exact ceea ce vine din munții Carpați. Niciun mililitru de apă suplimentar nu va fi captat în lacul de acumulare”, a explicat Ministerul Mediului.

În ceea ce privește riscul ca apa să fie furnizată după un program în Chișinău, ministrul a declarat că nivelul lacului de acumulare de la Dubăsari este, în prezent, normal. Rezerva poate compensa debitul redus, dar nu oferă predictibilitate pe termen lung. Potrivit lui Hajder, autoritățile trebuie să pregătească soluții pentru alimentarea capitalei și în cazul unei secete prelungite.

Situația de pe Nistru a fost comentată și de premierul Vasile Tofan, în debutul ședinței Guvernului din 30 septembrie. Șeful Executivului a spus că oamenii au dreptul să fie furioși și să critice, dar a cerut ca discuția să fie constructivă.

„Dacă sunt oameni care cred că ne pot ajuta, care au soluții pentru situația de pe Nistru, suntem deschiși să colaborăm. În același timp, nu pot accepta soluții de genul că ucrainenii sunt de vină. (…) Am ajuns în situația aceasta atât de gravă și lumea încearcă să găsească vinovați ușori. În Nistru intră 25 mii metri cubi și am folosit toate relațiile noastre ca să întindem decizia asta. Ucrainenii ne-au dat mult mai multă apă până acum decât intra în centrală, am făcut tot ce a fost posibil ca să prevenim această situație. Acum trebuie să ne gândim cum ne aprovizionăm cu apă și Coșernița, și la Cosăuți, ca să nu rămână oamenii fără apă. Pe asta trebuie să ne focusăm, dar să nu arătăm cu degetul acolo unde nu este problemă”, a explicat prim-ministrul Republicii Moldova.

Reamintim, Republica Moldova se află în stare de urgență hidrologică pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie, după ce două cele mai mari râuri din Țară – Nistru și Prut – au început să sece.

Pe 29 septembrie, președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului, primăriilor și instituțiilor responsabile să pregătească stațiile de captare și să identifice surse alternative, pentru a preveni o criză de apă. Șefa statului a avertizat că seceta a dus la scăderi „dramatice” ale nivelului apei atât în Nistru, cât și în Prut. Potrivit ei, există riscul ca situația din această toamnă să se repete „an de an”, din cauza schimbărilor climatice.

NewsMaker a explicat cum s-a ajuns în această situație, de ce cele Ucraina și Moldova au redus de mai multe ori debitul evacuat și ce opțiuni mai au acum – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

președinte.md

Grosu respinge speculațiile: Moldova nu va produce drone pentru Ucraina

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 8 octombrie, că cea mai mare vulnerabilitatea a Moldovei este spațiul aerian, iar Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Întrebat dacă la ședința cu ușile închise de la Parlament s-a discutat despre producerea internă a unor sisteme de apărare antiaeriană, speakerul Igor Grosu a spus că subiectul nu a fost abordat, dar a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Amintim că, în luna iunie curent, Sandu declara că Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare și că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a permite parteneriate public-private în industria de apărare.

„Se lucrează pe mai multe dimensiuni. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici, acasă, și pentru asta Guvernul lucrează la modificarea legii. Cred că, în curând, această lege va fi transmisă în Parlament pentru aprobare. În același timp, din resursele noastre, din resursele partenerilor, procurăm aceste echipamente din exterior, acolo unde reușim să le găsim, pentru că este un rând mare la asemenea echipamente și nu întotdeauna noi suntem în fruntea acestui rând. Dar și astăzi am discutat despre importanța Republicii Moldova, despre faptul că noi suntem totuși într-o zonă mai vulnerabilă și de asta avem nevoie de mai mult sprijin ca să putem să le oferim mai multă protecție cetățenilor”, a declarat Maia Sandu jurnaliștilor la Moldova Security Forum.

În timpul declarațiilor, șefa statului a mai spus că „cea mai mare vulnerabilitate a noastră este spațiul aerian”. „Și aici prioritizăm și investițiile și acțiunile noastre și parteneriatele cu țările prietene”, a adăugat președinta.

Întrebat de jurnaliști dacă la ședința secretă de la Parlament s-a discutat despre necesitatea producerii interne a unor sisteme de apărare antiaeriană, în contextul declarațiilor Maiei Sandu, Grosu a comunicat: „Nu, astăzi nu. O să fie o inițiativă legislativă. O să vină Guvernul cu o astfel de inițiativă legislativă. Știu că se muncește acum în Guvern”.

Solicitat să comenteze speculații precum că Moldova va produce drone pentru Ucraina, Grosu a declarat: „Eu tare aș vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie și ne trebuiesc pentru destinații duble. Le folosești atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, în agricultură poți să le folosești”. La precizarea dacă informația nu este adevărată, liderul PAS a insistat: „Nu, evident. De unde? Noi de le-am produce pentru noi”.

***

Amintim că, în luna iunie curent, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: