deschide.md

„Nu prea am lucruri bune de spus.” Maia Sandu, despre activitatea procurorului general, Alexandr Stoianoglo

Maia Sandu anunță că imediat după investirea în funcția va avea o discuție cu procurorul general, Alexandr Stoianoglo, despre poziția procurorului și pentru a vedea argumentele lui, calificând activitatea procurorului general Alexandr Stoianoglo, la un an de la numirea în funcție, drept una „lipsită de performanțe”.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă din 30 noiembrie.

„Nu prea am lucruri bune de spus despre activitatea procurorului general, după un an de zile, din păcate. Îmi doresc să am o discuție imediat după inaugurarea în funcția de președinte. Există o lipsă de performanță, după cum văd eu lucrurile. În Consiliul Suprem de Securitate vom avea discuții foarte serioase”.

Potrivit președintelui, lipsa de progres trebuie să fie argumentată, chiar dacă este vorba despre „presiuni din partea unor clanuri.”

„Îl voi întreba dacă există presiuni din partea unor clanuri, dacă e vorba de colaborare ineficientă din partea unor jurisdicții externe. Vreau să ascult și poziția procurorului general și să văd argumentele lui pentru lipsa de progres,” a spus Maia Sandu.

Amintim că, la finele lunii noiembrie 2019, Alexandr Stoianoglo a fost desemnat câștigător al concursului pentru ocuparea funcției de procuror general de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Menționăm că lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Maia Sandu susține pe 30 noiembrie o conferință de presă. Este primul eveniment de amploare de acest fel după ce a fost aleasă în calitate de președinte al Republicii Moldova. Acesta se desfășoară în incinta Palatului Republicii. NM prezintă cele mai importante declarații ale Maiei Sandu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum ar vota românii la un eventual referendum privind demiterea lui Nicușor Dan: sondaj

Majoritatea cetățenilor României ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan, în cazul în care un eventual referendum în acest sens ar fi organizat duminica viitoare. Asta arată datele unui sondaj INSCOP, care a fost publicat luni, 25 mai.

Conform cercetării sociologice, 44% dintre români au declarat că ar vota în favoarea demiterii președintelui, în timp ce 50,7% ar vota împotriva demersului. 5,4% au spus că nu știu sau nu au răspuns.

Dacă sunt excluși cei 5,4% dintre respondenți care nu au știut sau nu au răspuns la această întrebare, rezultă că 53,1% dintre români ar fi împotriva demiterii președintelui, în timp ce 46,9% ar fi în favoarea destituirii în cazul organizării unui referendum pe această temă.

Votanții AUR (77%), persoanele cu educație primară (63%), locuitorii din mediul rural (55%) și utilizatorii Tiktok (59%) ar vota într-o proporție mai mare decât restul populației pentru demiterea lui Nicușor Dan.

Votanții PNL (86%), USR (86%) și PSD (59%), persoanele peste 60 de ani (59%), cei cu educație superioară (73%), locuitorii din București (68%) și din urbanul mare (61%) ar vota împotriva demiterii președintelui, într-un procent mai ridicat decât media.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, susține că un posibil referendum pentru demiterea președintelui va ostiliza o parte din electorat și că șeful statului ar strânge în jurul său cetățenii care l-au susținut în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din urmă cu un an.

Demiterea președintelui Nicușor Dan printr-un eventual referendum nu are susținere în societatea românească, nici măcar în urma aplicării unei întrebări care testează o situație ipotetică. Proximitatea față de momentul electoral din 2025 și riscurile sistemice percepute de majoritatea alegătorilor, în contextul electoral tensionat din 2024-2025, alimentează ostilitatea publicului față de un referendum de demitere a președintelui, care nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social. Altfel spus, în pofida polarizărilor politice contextuale, perspectiva unui moment de ruptură de o asemenea amploare strânge rândurile și determină revenirea populației la granițele bazinelor electorale configurate în turul doi al alegerilor prezidențiale”, a declarat Ștefureac.

Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11-14 mai 2026, pe un eșantion de 1 100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: