screenshot

„Nu știu care-i scandalul”. Prima reacție a președintelui României după dezvăluirile Recorder despre șeful SPP, Lucian Pahonțu

Aflat pe 27 august la Chișinău, președintele român, Nicușor Dan, a comentat investigația Recorder despre șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) din România, Lucian Pahonțu. Nicușor Dan a declarat că orice persoană care a participat la reprimarea Revoluției din 1989 sau a Mineriadei din 1990 „din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român”. „Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a adăugat președintele României. Declarațiile vin după publicarea unei investigații privind trecutul lui Lucian Pahonțu și prezența sa în structurile de represiune în timpul evenimentelor din decembrie 1989 și iunie 1990.

La finalul vizitei în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Independenței, Nicușor Dan a susținut declarații de presă, în cadrul cărora a fost întrebat dacă va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării și dacă va solicita schimbarea lui Pahonțu în urma dezvăluirilor Recorder.

„Este o ședință planificată a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe 7 septembrie, dar nu are legătură cu acest caz. (…) Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, este o pată în istoria României. Este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul acesta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reușit să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente. (…) Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a răspuns Nicușor Dan.

Ulterior, el a spus că, anterior, a făcut o evaluare a Serviciului de Protecție și Pază. „Se pare că Serviciul acesta funcționează. (…) Mi se pare că e un Serviciu profesionist. (…) O evaluare managerială n-am făcut special pentru domnul Pahonțu, pentru că sunt multe alte restanțe, mult mai importante”, a menționat Nicușor Dan.

Întrebat dacă în contextul scandalului se impune o evaluare, președintele României a răspuns: „Nu știu care-i scandalul. Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care este scandalul”.

***

Pe 26 august, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”.

Pe 28 august, după declarațiile lui Nicușor Dan că „domnul Pahonțu nu e în această situație”, Recorder a precizat că „domnul Pahonțu este în această situație”. Publicația a menționat că a publicat o declarație olografă a lui Lucian Pahonțu, aflată în Dosarul Revoluției, în care acesta scrie că a fost prezent în seara de 21 decembrie 1989 pe strada 13 Decembrie (actuala Ion Câmpineanu) din București, ca parte a dispozitivului comandat de locotenent-colonelul Ion Alecu, de la UM 0305 (Trupe de Securitate). Dispozitivul se afla lângă baricada de la Intercontinental, unde în acea noapte au murit 48 de oameni. Declarația a fost dată în fața procurorilor militari și, potrivit Recorder, nu a fost negată de actualul șef al SPP. Publicația a mai prezentat două declarații olografe ale colegilor săi de dispozitiv, care confirmă prezența lui Pahonțu la baricadă. De asemenea, ofițerul Radu Grigoraș, un alt coleg de unitate, a confirmat telefonic prezența acestuia la represiunea din noaptea de 21 decembrie 1989.

Totodată, Recorder susține că a publicat fragmente din declarația dată în Dosarul Mineriadei din iunie 1990 de ofițerul Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Lucian Pahonțu. Grigoraș scrie că actualul șef al SPP a participat din postura de locotenent în Trupele de Pază și Ordine (TPO) la incidentele din Piața Universității. Contactat de Recorder, Radu Grigoraș a confirmat declarația dată în fața procurorilor și a detaliat spunând că Lucian Pahonțu a participat la curățarea Pieței Universității de protestatari în dimineața de 13 iunie 1990, când cei aflați în zonă au fost loviți cu bastoanele și băgați în dube.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AFP VIA GETTY IMAGES

Numărul morților în urma inundației de la granița dintre Nepal și Tibet se apropie de 500. Avertismente privind posibile noi calamități

469 de persoane au murit în urma inundațiilor. Cifra a fost anunțată în dimineața zilei de 28 august de poliția din Nepal. Peste 800 de persoane sunt date dispărute. În Tibet, potrivit presei chineze, au murit cel puțin trei persoane, iar peste 550 de oameni nu au mai putut fi contactați după inundații. O parte semnificativă dintre persoanele date dispărute sunt turiști. Între timp, operațiunile de salvare continuă, însă sunt îngreunate de riscul producerii unor noi inundații, relatează BBC.

Premierul Nepalului, Balendra Shah, a declarat că peste 13 000 de membri ai forțelor de securitate sunt implicați în operațiunile de căutare și salvare. Potrivit acestuia, pe parcursul zilei de joi, au fost efectuate 69 de zboruri către zona calamitată, în urma cărora au fost salvate 573 de persoane.

Joi au apărut, de asemenea, avertismente cu privire la posibile noi calamități. Serviciul pentru Situații de Urgență din Nepal a avertizat că riscul producerii unor noi inundații este în creștere: nivelul apei în lacul format în urma unui baraj de resturi pe râul Bhotekoshi, în locul în care s-a produs prima inundație, crește și există riscul ca apa să se reverse. Acest lucru s-ar putea întâmpla în jurul datei de 1 septembrie, a relatat presa de stat chineză, citând Ministerul Resurselor de Apă.

***

Amintim că, în Nepal, la granița cu Tibet, pe 26 august s-a produs o inundație provocată de o viitură de noroi și pietre. La ziua de joi, se cunoștea despre 170 de decese și peste 1000 de persoane dispărute. Cauza inundației ar putea fi un bloc uriaș de gheață care s-a prăbușit într-un râu de munte. Potrivit Reuters, printre persoanele date dispărute în Nepal după inundație se numără cetățeni străini din 29 de țări. 

NewsMaker a întrebat pe 27 august Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova dacă printre turiștii dispăruți se află și cetățeni moldoveni. Instituția a remis un comunicat al Ambasadei Republicii Moldova în China, care a făcut apel la cetățenii Republicii Moldova aflați în zona de risc sau în localitățile învecinate să manifeste prudență, să urmeze indicațiile autorităților locale și să contacteze ambasada dacă au nevoie de asistență consulară. Totodată, ambasada a rugat rudele cetățenilor moldoveni „cu care s-a pierdut legătura sau care au fost declarați dispăruți și dați în căutare să informeze fără întârziere Ambasada Republicii Moldova, oferind toate datele disponibile care ar putea contribui la identificarea și localizarea acestora”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: