Numărul morților în incidentul din Elveția a ajuns la 47. Chișinăul transmite condoleanțe: „Suntem alături”

Cel puțin 47 de persoane sunt considerate decedate, iar alte 115 au fost rănite, zeci dintre ele grav, în urma incendiului izbucnit de Anul Nou într-un bar dintr-o stațiune de schi din Elveția. Șeful poliției locale a confirmat că multe dintre victime ar putea fi cetățeni străini, scrie New York Post.

„Ne putem aștepta ca printre victime să se afle persoane de naționalități străine”, a declarat șeful poliției locale, Frederic Gisler, în cadrul unei conferințe de presă, în care a prezentat bilanțul preliminar al incendiului produs joi dimineață.

Multe dintre victime sunt adolescenți; cea mai tânără victimă are 16 ani și se află internată într-un spital, potrivit postului francez RTS.

Trei camioane pentru intervenții în caz de dezastru, 13 elicoptere, 42 de ambulanțe și 150 de salvatori au fost mobilizați la locul incendiului izbucnit la barul „Le Constellation”, puțin după ora 1:30, ora locală. Răniții au fost transportați pe calea aerului la spitale din întreaga Elveție, precum și din țările vecine.

„Aceasta a fost una dintre cele mai grave tragedii pe care le-a cunoscut țara noastră”, a declarat președintele Elveției, Guy Parmelin, în cadrul conferinței de presă de joi, după incendiul care a devastat barul arhiplin din stațiunea de lux Crans-Montana.

Drapelele din Elveția vor fi coborâte în bernă timp de cinci zile, a confirmat Parmelin, care și-a amânat mesajul tradițional de Anul Nou adresat națiunii în urma dezastrului.

Niciuna dintre persoanele decedate nu a fost încă identificată public, însă poliția analizează telefoanele mobile găsite la fața locului, în cadrul anchetei privind cauza incendiului.

„Principala ipoteză în acest moment este că un incendiu extins a provocat o explozie”, a declarat procurorul regional Beatrice Pilloud în timpul conferinței de presă.

Zona din jurul barului va rămâne închisă pe durata anchetei poliției, a confirmat Gisler.

Se presupune că incendiul a fost declanșat de artificii tip scânteietoare atașate sticlelor de șampanie, purtate de personal în interiorul localului arhiplin. Imagini video din același club, filmate în mai 2024, arată ospătărițe elegante care transportă sticle de șampanie cu artificii aprinse prin bar.

„Zeci de dispozitive pirotehnice în sticle” puteau fi observate pe mesele din subsolul barului, care avea o capacitate de aproximativ 300 de persoane, a declarat un purtător de cuvânt al poliției locale.

Incendiul a provocat un fenomen de tip flashover, în care toate materialele combustibile dintr-un spațiu închis ating simultan temperatura de aprindere, declanșând o explozie. În plus, focul a generat panică și o busculadă, în momentul în care participanții au încercat să se salveze coborând pe singura scară de evacuare. Autoritățile investighează dacă lățimea scării respecta standardele de siguranță, a mai precizat Pilloud.

R. Moldova, solidară cu Elveția

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a transmis, pe 1 ianuarie, un mesaj de condoleanțe familiilor victimelor și a dorit însănătoșire grabnică tuturor celor răniți.

„Suntem profund îndurerați de explozia și incendiul tragic din Crans-Montana, Elveția. (…) Republica Moldova este alături de Elveția în aceste momente dificile”, a scris MAE pe X (fosta Twitter).

Reamintim, pe 1 ianuarie nu existau informații care să indice că ar exista cetățeni moldoveni printre victimele exploziei din stațiunea de schi elvețiană Crans-Montana, conform datelor ambasadei țării noastre în Elveția. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: