O nouă cursă directă lansată de FLYONE: Chișinău – Bologna – Chișinău

FLYONE anunță operarea cu succes a primului zbor spre/din Bologna în data de 20 iunie. Astfel, compania noastră a ajuns să efectueze curse în 6 dintre cele mai mari și importante orașe din Italia. Pe lângă Bologna, este vorba despre Roma, Veneția, Verona, Parma și Milano. Cei care vor să ajungă în Bologna trebuie să știe că acesta este locul potrivit pentru a explora arhitectura și gastronomia tipic italiană. Este un oraș primitor, cu o atmosferă caldă, iar vizitatorii nu au cum să nu guste faimoasele paste Bolognese.

FLYONE operează zboruri spre Bologna de două ori pe săptămână, iar de la mijlocul iulie de trei ori.

Orarul a fost stabilit după cum urmează:
Marți și vineri

Chișinău (KIV) 12:30 — Bologna (BLQ) 13:50
Bologna (BLQ) 14:50 — Chișinău (KIV) 18:20

Duminică
Chișinău (KIV) 20:10 — Bologna (BLQ) 21:30
Bologna (BLQ) 22:30 — Chișinău (KIV) 01:50

Pentru a rezerva bilete spre această nouă destinație, dar și pentru a obține informații suplimentare, pasagerii sunt rugați să acceseze pagina web www.flyone.eu, aplicația mobilă FLYONE, dar și agențiile partenere.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016, reușind în scurt timp să devină unul dintre liderii pieței avia din Republica Moldova.

Mai nou, FLYONE a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional. La fel, în anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).

FLYONE a fost clasată lunar de multiple ori în anii 2018, 2019 și 2020 în TOP 10 «Cea mai punctuală companie», conform categoriei EMEA (Europe, Middle East and Africa).

În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Pe parcursul aceluiași an, FLYONE a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.

FLYONE ARMENIA, s-a lansat în anul 2021, iar în 2022 a devenit numărul 1 în Armenia.
Amintim că FLYONE operează zboruri către 53 destinații.

35 de curse regulate și charter spre: Dubai, Veneția, Bologna, Roma, Milano, Valencia, Berlin, Tbilisi, Madrid, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Londra Luton, Londra Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Bodrum, Dalaman, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Cu escală prin Erevan, FLYONE ARMENIA operează zboruri spre: Tbilisi, Lyon, Moscova, Milano, Ekaterinburg, Vnukovo, Domodedovo, Sankt Petersburg, Mineralnye Vody, Novosibirsk, Samara, Sochi, Istanbul, Paris, Dubai, Beirut, Teheran, Dusseldorf, Tel Aviv.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Doina Gherman: Ar fi hilar să vorbim acum despre aderarea la NATO. Prioritatea PAS rămâne integrarea în UE

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne principalul angajament al guvernării, spune vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman. În opinia sa, „ar fi hilar” ca guvernarea să înceapă acum să vorbească despre aderarea la NATO. Gherman a făcut declarația la cea de-a XII-a ediție a Forumului de Integrare Europeană, când a fost întrebată despre calendarul negocierilor cu UE.

„Evident că angajamentul de bază al guvernării PAS a fost și rămâne aderarea la UE. Noi suntem consecvenți. Asta am spus întotdeauna. Acum ar fi hilar dacă noi, ca guvernare, am începe să vorbim despre aderarea la NATO în condițiile în care în toți acești ani am depus toată munca și toată puterea în aderarea Republicii Moldova la UE. Probabil că de asta și se creează această percepție că integrarea europeană este atât de mult conectată la guvernare”, a declarat vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.

Întrebată cât de realistă este finalizarea negocierilor de aderare în 2028, Gherman a descris calendarul pentru 2027 ca fiind ambițios, dar realizabil.

„Comisia Europeană a prezentat un calendar foarte clar care prevede exact pașii următori pe care trebuie să-i întreprindem ca țară. Mă refer la cele 25 de capitole în 2027 și posibilitatea de încheiere provizorie a lor. Dacă ne referim la time-line, atunci vorbim de 9 în prima jumătate a anului 2027 și alte 16 în a doua jumătate a anului. Este un calendar foarte ambițios, dar după mine – realistic. Dacă o să ne organizăm bine și vom capacita instituțiile statului, ne vom focusa pe temele pentru acasă – vom reuși. Moldova niciodată nu a căutat scurtături sau favoruri, noi cu cea mai mare responsabilitate ne facem temele pentru acasă și așa vom continua”, a explicat oficiala.

Amintim, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere.

Republica Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. În evaluarea prezentată pe 4 noiembrie, Comisia arată că Republica Moldova ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028, dacă menține ritmul reformelor. Premierul Vasile Tofan a calificat evaluarea drept „foarte bună”.

Pe 9 noiembrie, la deschiderea Conferinței anuale privind extinderea UE, președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova își propune să fie pregătită să încheie negocierile până în 2028. Pentru a atinge acest obiectiv, 2027 „trebuie să fie un an al rezultatelor concrete”, a declarat șefa statului.

Potrivit Indexului Rezilienței Informaționale Naționale, publicat pe 4 noiembrie de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, la nivel național, 57% dintre locuitori susțin aderarea la UE, cu cinci puncte procentuale mai mult decât în 2024. Sprijinul diferă însă considerabil de la o regiune la alta. În regiunea Centru, acesta ajunge la 73%, iar în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia este de 8%. În nordul țării, sprijinul a crescut de la 37% în 2025 la 53% în 2026.

Pe de altă parte, conform studiului realizat de CBS-AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026, în octombrie, aproximativ 4% dintre respondenți văd aderarea la NATO ca pe o soluție pentru securitatea Republicii Moldova, iar circa 45% susțin neutralitatea. Totodată, șase din zece consideră că țara are în continuare nevoie de sprijin extern pentru a-și consolida securitatea și apărarea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
parlament.md

Poliția, după ce Costiuc a acuzat-o că ar fi „protejat” o fabrică clandestină de țigări din Strășeni: „Falsuri”

Inspectoratul General al Poliției (IGP) respinge acuzațiile deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, potrivit cărora poliția ar fi „protejat” fabrica de țigări din raionul Strășeni, la care s-a produs recent un incendiu și care, potrivit parlamentarului, ar fi activat ilegal. Într-un comunicat emis pe 10 noiembrie, instituția a precizat că verificarea activității întreprinderii ține de competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

„Cu referire la incendiul produs recent la o fabrică de țigări din Strășeni, despre care deputatul invocă falsuri în raport cu poliția, îl informăm că, potrivit statutului pe care îl deține, ar fi bine să studieze și să cunoască legislația Republicii Moldova. În acest context îl informăm că verificarea activității de întreprinzător este competența Serviciului Fiscal de Stat, iar până la 30 octombrie SFS a menținut un post fiscal la acea întreprindere, care a verificat activitatea acesteia”, a transmis IGP.

De asemenea, oamenii legii au inițiat și un proces penal, în cadrul căruia urmează să fie stabilite circumstanțele producerii incendiului.

„Recomandăm deputatului să evite implicarea poliției în a obține vizibilitate și să se informeze înainte să răspândească falsuri”, a mai menționat IGP.

Amintim că, în seara zilei de 4 noiembrie, la un depozit de tutun din apropierea satului Căpriana, raionul Strășeni, a izbucnit un incendiu de proporții. Flăcările au distrus 800 de metri pătrați din suprafața totală de 1 000 de metri pătrați a clădirii. Nu au fost raportate victime.

Pe 10 noiembrie, într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare, Vasile Costiuc a declarat că depozitul de tutun activa clandestin, iar țigările de contrabandă ajungeau în România. Deputatul a acuzat poliția că ar fi protejat activitatea fabricii.

Acesta a publicat și imagini video în care mai multe persoane încarcă într-un vehicul pachete de țigări rămase după incendiu.

Marta Kos: Oferta UE de 60 de milioane de euro pentru Transnistria rămâne valabilă

Uniunea Europeană (UE) menține oferta de 60 de milioane de euro pentru locuitorii din regiunea transnistreană și este gata să acorde ajutorul în cazul unei noi crize energetice, dacă Tiraspolul îl va solicita. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat la TV8 că UE este pregătită să sprijine cetățenii Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului.

„Oferta de 60 de milioane de euro rămâne valabilă. În regiunea transnistreană încă nu s-a luat o decizie privind utilizarea acestor fonduri, dar noi le-am pregătit. Ele sunt destinate locuitorilor din regiune, în cazul unei crize. Dacă ne vor solicita sprijinul, le vom acorda, desigur, ajutor”, a declarat Kos.

Comisara a spus, totodată, că Uniunea Europeană îi consideră pe locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului cetățeni ai Republicii Moldova și este gata să îi sprijine.

„Pentru noi, toți cei care locuiesc pe malul stâng și pe malul drept al Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Suntem pregătiți să ajutăm toți locuitorii Republicii Moldova, deoarece regiunea transnistreană face parte din țară”, a mai declarat Marta Kos.

Reaminti, oferta de 60 de milioane de euro a fost făcută pentru prima dată la începutul anului 2025, când regiunea transnistreană s-a confruntat cu întreruperi de curent și probleme la încălzire. În ianuarie, Gazprom a sistat livrările de gaze către regiune, invocând o datorie pe care Chișinăul o contestă. Un prim ajutor de urgență din partea UE a permis reluarea temporară a livrărilor la începutul lunii februarie. Prin oferta de 60 de milioane de euro, parte a unui plan mai amplu de sprijin energetic pentru Republica Moldova, UE propunea să acopere necesarul de energie al populației și al instituțiilor sociale din regiune până la mijlocul lunii aprilie.

Printre condițiile puse de UE se numărau respectarea drepturilor omului și ajustarea treptată a tarifelor la energie la nivelul pieței. Marii consumatori industriali nu puteau beneficia de ajutor, iar companiile exportatoare urmau să plătească energia la prețul pieței.

Tiraspolul a refuzat oferta. Liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a susținut atunci că acceptarea condițiilor ar fi afectat industria locală și ar fi dus la pierderea unor locuri de muncă. Premierul de atunci, Dorin Recean, a pus refuzul pe seama presiunilor Moscovei. În consecință, Tiraspolul a optat pentru livrări de gaze prin intermediul unei companii ungare, iar Chișinăul a permis tranzitul acestora pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit autorităților de la Chișinău, regiunea transnistreană are gaze asigurate până la sfârșitul anului 2026. Din ianuarie 2027, continuarea livrărilor rămâne, însă, incertă. Chișinăul consideră că actuala formulă de aprovizionare, prin intermediul unei companii ungare, este nesigură.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Agenția Vamală a Bulgariei

Șase moldoveni, reținuți în Bulgaria pentru că ar fi încercat să ducă $1,2 mln nedeclarați în Turcia

Șase moldoveni au fost reținuți în Bulgaria, după ce au încercat să transporte în Turcia aproape 1,2 milioane de dolari nedeclarați. Banii au fost descoperiți în timpul unui control vamal la punctul de trecere a frontierei Lesovo, transmite IPN.

Potrivit Agenției Vamale a Bulgariei, cei șase se aflau într-o camionetă care venea din Republica Moldova și se îndrepta spre Turcia. Vehiculul, înmatriculat în străinătate, a fost oprit pentru verificări la frontieră.

În urma controlului, vameșii au găsit pachete vidate cu bancnote de 100 de dolari, ascunse în centurile elastice purtate de șofer și de cei cinci pasageri. Valoarea totală a banilor se ridică la 1 199 900 de dolari.

Cei șase au fost reținuți la Secția de Poliție de Frontieră din Elhovo. Întreaga sumă a fost confiscată, iar autoritățile bulgare au inițiat șase proceduri de urmărire penală.

Între timp, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a transmis că misiunea diplomatică de la Sofia nu a primit nicio notificare oficială din partea autorităților competente cu privire la acest caz. „Suntem în așteptarea informațiilor și vom reveni cu detalii imediat ce vom avea date confirmate”, a adăugat instituția.

IPN/imagine simbol

Apicultorii din Moldova vor putea vinde miere în China. ANSA, gata să îi ajute să îndeplinească cerințele de export

Republica Moldova a obținut acces pe piața Chinei pentru exportul mierii de albine. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a semnat un protocol cu Administrația Generală a Vămilor din Republica Populară Chineză, care stabilește cerințele necesare pentru livrarea produsului pe piața chineză.

„Documentul stabilește cadrul necesar pentru realizarea exporturilor, reprezentând un rezultat important al eforturilor depuse pentru extinderea accesului produselor agroalimentare moldovenești pe piețele internaționale. Pentru apicultorii și procesatorii autohtoni, această realizare deschide noi perspective comerciale, contribuind la diversificarea piețelor de desfacere, valorificarea potențialului sectorului apicol și promovarea mierii moldovenești la nivel internațional”, a transmis ANSA într-un comunicat.

În perioada următoare, ANSA va acorda sprijin operatorilor economici pentru îndeplinirea cerințelor de export, în colaborare cu autoritățile chineze și instituțiile naționale responsabile de promovarea comerțului exterior.

Mierea este unul dintre produsele agroalimentare exportate de Republica Moldova, principalele piețe de desfacere fiind cele din Uniunea Europeană. În 2025, țara noastră a exportat aproximativ 4 518 tone de miere, în valoare de 13,56 milioane de dolari, cu 27% mai mult decât în 2024. Din cantitatea totală, circa 4 140 de tone au ajuns pe piața europeană, în special în România, Italia și Slovacia.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: