O nouă schemă pusă la cale de deținuți: Au furat peste 500 000 de lei sunând și prezentându-se „ofițeri ai secției fraude bancare”

Pe 16 august, oamenii legii au descins la penitenciarul nr.18 Brănești, de unde activa un grup criminal organizat specializat în comiterea escrocheriilor săvârșite prin intermediul apelurilor telefonice. Poliția anunță că a fost identificat liderul grupului criminal organizat și complicii acestuia care au cauzat un prejudiciu de peste 500 000 de lei.

Membrii grupului criminal se prezentau ca „ofițeri ai secției fraude bancare” ai băncii comerciale la care sunt deservite victimele și solicitau informații confidențiale, privind datele cardurilor bancare a persoanelor telefonate, ulterior sustrăgând mijloacele financiare din conturile acestora.

Oamenii legii au identificat 7 persoane, cu vârstele cuprinse între 25 și 32 de ani, actuali și foști deținuți ai Penitenciarului nr.18 Brănești. Totodată, a fost găsit și liderul grupului criminal organizat: un deținut de 25 de ani. Astfel, aceștia au cauzat un prejudiciu de peste 500 000 de lei.

În cadrul efectuării perchezițiilor au fost depistate și ridicate 24 de telefoane mobile, 32 cartele SIM, înscrise de ciorne, droguri și 2 640 de lei.

Totodată, de la domiciliile figuranților și a complicilor acestora au fost ridicate: 10 telefoane mobile, trei tablete, carduri bancare precum și mai multe înscrisuri de ciornă.

În continuare se petrec un șir de acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigație pentru stabilirea tuturor persoanelor implicate în activitatea infracțională, dar și stabilirea victimelor acțiunilor ilegale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: