IPN

„O să vedem ce are sub fustă“. Peste 2 200 de cazuri de discurs sexist din partea politicienilor în campania electorală

În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, în mediul online s-au înregistrat cel puțin 2 281 de cazuri de discurs sexist din partea concurenților electorali. Datele se conțin într-un raport de monitorizare realizat de Asociația Gender-Centru și Platforma pentru Egalitate de Gen, în parteneriat cu Promo-LEX și UN Women Moldova.

Monitorizarea este bazată pe 11 711 postări pe Facebook ale reprezentanților a 19 partide și blocuri electorale, dar și ale 4 candidați independenți.

Potrivit raportului, au fost documentate 2 281 de cazuri de discurs și comportament sexist în 33 de campanie electorală.

Datele arată că 89% dintre cazurile de sexism identificate în campania electorală au fost de severitate redusă, 9% de severitate moderată și doar 2% de severitate ridicată.

Discursul sexist de severitate redusă (89%), se manifestă prin: adresări precum „dragi moldoveni”, „cetățeni”, „membrii partidului” sau autoidentificarea femeilor la masculin („sunt candidat independent”). (…) Discursul sexist de severitate moderată, combină ironia cu prejudecata și perpetuează imaginea femeii ca fiind nepotrivită pentru viața publică. „Femeile trebuie protejate, nu implicate în luptele politice”, se afirmă într-o postare cu tentă paternalistă, în timp ce într-o altă declarație se sugerează că o candidată „nu are copii, deci nu poate înțelege problemele reale ale țării”. (…) Cele 57 de cazuri de discurs sexist de severitate ridicată, deși minoritare ca număr, au cel mai mare impact simbolic și social. În această categorie se înscriu insulte sexualizate, amenințări și apeluri la excludere. Printre exemplele documentate se numără expresii precum „Aceasta are isterici… se comportă ca o femeie la menopauză”, „Sandu își dă jos masca… o să vedem ce are sub fustă” sau „A uitat gustul mădularului””, au menționat autorii raportului.

Documentul mai arată că fenomenul traversează întreg spectrul politic – de la stânga la dreapta, de la partide mari la formațiuni marginale. „Cele mai înalte niveluri de utilizarea a discursului sexist , de peste 35% din totalul postărilor partidului, au fost înregistrate la PP Moldova Mare (57,1%), PSDE (48,3%), BE Patriotic (37,0%) și PP Respect Moldova (35,5%). Partidul Liberal (36,2%) și PP CUB (34,7%) au avut o incidență comparabilă, în timp ce PP PAS (33,9%) și PP AUR (30,6%) demonstrează că sexismul nu ține de ideologie, ci de o cultură politică încă marcată de prejudecăți de gen”, au subliniat autorii raportului.

De asemenea, datele relevă că aproximativ 70% dintre cazurile identificate au vizat femei – politiciene, jurnaliste, activiste sau candidate independente. Cele mai frecvent atacate sunt femei aflate în funcții de conducere sau cu vizibilitate publică.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Război împotriva cărților” în Parlament? Deputații au denunțat cu scandal un nou acord cu CSI

Republica Moldova va denunța Acordul privind colaborarea în domeniul editării, difuzării cărții și poligrafiei, semnat pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI). Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat în prima lectură de Parlament, în cadrul ședinței plenare din 28 iulie. Examinarea documentului a fost marcată de tensiuni: în timp ce fracțiunile socialiștilor și comuniștilor au criticat inițiativa, acuzând majoritatea parlamentară că duce „un război împotriva cărților”, deputații formațiunii de guvernământ PAS au argumentat că Republica Moldova nu mai poate continua cooperarea în domeniul editării și difuzării cărților cu Federația Rusă, întrucât acest stat cenzurează sectorul editorial.

Acordul privind colaborarea în domeniul editării, difuzării cărții și poligrafiei în cadrul CSI a fost semnat în 1995, la Almatî.

Inițiativa de denunțare a documentului a fost înaintată de Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe, care argumentează că acordul nu mai corespunde intereselor naționale ale Republicii Moldova și necesităților de dezvoltare ale sectorului cultural și editorial.

Potrivit autorilor, în contextul promovării obiectivului de integrare europeană și al diversificării cooperării internaționale, Republica Moldova își orientează eforturile spre platformele europene care oferă instrumente mai eficiente de susținere a culturii, educației, cercetării, industriilor creative și schimburilor culturale internaționale, precum „Orizont Europa” și „Europa Creativă”.

Examinarea proiectului de lege a fost marcată de discursuri acide între deputații formațiunii de guvernământ și cei ai opoziției, în special reprezentanții fracțiunilor socialiștilor și comuniștilor.

Explicația oficială a așa-numitului Minister al Culturii este un exemplu de primitivism. Mă refer acum la curentul artistic. Se pare că încetăm cooperarea în domeniul editării de carte din cauza integrării noastre europene. Astfel, lista criteriilor unei eurointegrări de succes, care până acum includea închiderea unor instituții media, cenzura, raidurile polițienești cu caracter represiv și construirea unor verticale de putere ale unui „verișorism” triumfător, s-a completat și cu un război dus cu înverșunare împotriva cărților. Ce exemplu minunat! În ce cluster îl vom încadra?”, a declarat deputatul comunist Constantin Starîș.

De cealaltă parte, deputații PAS au susținut că Republica Moldova nu mai poate continua colaborarea în domeniul editării și difuzării cărților cu Federația Rusă — stat semnatar al acordului — deoarece aceasta cenzurează sectorul editorial.

Acest acord aparține unei alte epoci, altei paradigme. Este depășit. În calitate de stat candidat la Uniunea Europeană, nu putem rămâne prizonieri ai acestor acorduri depășite care ne leagă, măcar și simbolic, de o țară care nu respectă cartea și editorii. Da, Rusia nu respectă cartea și editorii. (…) Rusia a pornit o ofensivă împotriva cărților și libertății de exprimare. După invazia Ucrainei, în Rusia au fost eliminate circa 600 de titluri de carte din circuitul editorial. Peste 50 de scriitori au fost numiți agenți străini, editorii și librarii au fost supuși dosarelor administrative și penale. Librarii aplică avertismente pe cărțile autorilor declarați agenți străini. Le împachetează, le învelesc în hârtie gri, le ascund sub alte cărți, le ascund în sertare. Pentru că legea rusească nu interzice expres aceste cărți, dar librarii sunt prudenți. (…) În primul trimestru al acestui an, tirajul de cărți din Rusia a scăzut cu 26%. Este răspunsul pieței de carte la cenzura instaurată de Kremlin”, a declarat deputatul PAS Marcel Spătari.

Totodată, parlamentarul a dat asigurări că denunțarea acordului nu va duce la dispariția cărților în limba rusă din Republica Moldova, urmând să existe în continuare posibilitatea importării acestora.

Vă îndemn să cumpărați aceste cărți și alte cărți! Și să citiți, în orice limbă! Pentru că oamenii care citesc sunt mai greu de manipulat, propaganda poate televiziunile și rețelele sociale, însă cartea păstrează ceea ce propaganda încearcă să șteargă – memoria, adevărul și libertatea de gândire”, a adăugat el.

În cele din urmă, proiectul de lege privind denunțarea acordului a fost adoptat în prima lectură, cu votul a 58 de deputați.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: