digi24.ro

O săptămână după exploziile de la Crevedia: rămân internaţi 20 dintre pompieri. Unul, în stare gravă

La o săptămână după exploziile de la Crevedia, 20 dintre pompierii români răniți în timpul intervenției mai sunt internaţi în spital. 12 dintre ei sunt tratați în România și alți 8 în unităţi medicale din străinătate. Datele au fost comunicate de șeful Departamentului român pentru Situații de Urgență Raed Arafat, scrie Digi24

La acest moment, mai rămân internaţi 12 pompieri în România şi opt pompieri în străinătate. Dintre pompierii internaţi în străinătate, ne aşteptăm ca primul să fie externat chiar săptămâna asta, dacă informaţiile sunt corecte. Va trebui să îl aducem acasă în stare bună”, a spus Arafat, într-o conferință de presă.

Informaţiile despre pompierii noştri – care au fost duşi inclusiv intubaţi unii – şi despre civili până acum este că situaţia este sub control, sunt stabili. Există un caz la Milano. Până acum au reuşit să îl menţină şi să îl asiste. Poate că reuşesc să îi salveze viaţa, are arsuri foarte mari, de peste 80%, cu prognostic foarte rezervat”, a adăugat el.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a prezentat un raport privind intervenția echipelor de salvare după explozie. El a susținut că acţiunea pompierilor a avut la bază „o abordare defensivă”, al cărei scop a fost de a răci cisternele din zonă şi de a preveni extinderea focului. El a adăugat că, dacă nu ar fi fost lucrurile în acest fel, exista riscul ca mai mulți oameni să moară.

Arafat a mai spus, pe 3 septembrie, că până în prezent au fost constatate 2.150 de deficienţe la staţiile GPL din România, în urma controalelor dispuse după exploziile care au avut loc la Crevedia. În cazul a 11 dintre ele s-a decis retragerea autorizațiilor de funcționare, iar șaizeci au fost suspendate.

***

3 oameni au murit și peste 50 de persoane – în majoritate pompieri – au fost rănite în urma exploziilor. Unii dintre cei cu răni mai ușoare au fost externați. Exploziile au avut loc pe 26 august la o stație GPL din comuna Crevedia, la 30 de km de București. Din primele informații, incendiul ar fi fost declanșat din cauza unei neglijențe. Există bănuiala că un angajat al stației GPL ar fi încercat să transfere gazul petrolier lichefiat dintr-o cisternă mai mare într-una mai mică, iar în timpul operațiunii s-ar fi produs o fisură la furtun. Nu este exclus că în acel moment muncitorul să fi ținut în mână o țigară aprinsă. Sunt ipotezele pe care procurorii trebuie să le investigheze pentru a lămuri cauzele dezastrului.

Cele două explozii din România au pus în alertă autoritățile de la Chișinău. Ministrul Infrastructurii Andrei Spînu a anunțat că Inspectoratul Național de Supraveghere Tehnică va verifica benzinăriile din Republica Moldova, iar în cazul depistărilor unor nereguli, acestea vor fi sancționate dur.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: