unghiul.com

„O tulpină nouă de virus de ură și discriminare planează în sfera politicului de la Chișinău”. Durleșteanu l-a acuzat pe PAS de „imitație a democrației”

Fostul ministru de Finanțe, Mariana Durleșteanu, care a fost propus de partidul Socialiștilor pentru funcția de prim-ministru, a acuzat partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) că imită democrația și că respectă principiul „cine nu este cu ei este împotriva lor”. Durleșteanu a scris despre asta pe 22 februarie pe Facebook, îndemnând cetățenii să nu creadă în cuvintele că este o „păpușă” manipulată de politicieni.

Durleșteanu a menționat că, acceptând oferta de a deveni candidat la funcția de prim-ministru, s-a confruntat cu intoleranță față de cei „care gândesc diferit sau visează la altceva”.

„O nouă tulpină a virusului urii și discriminării planează în sfera politică a Chișinăului:„ Cel care nu este cu noi este împotriva noastră ”, a scris Durleșteanu.

Durleșteanu a acuzat PAS că nu împărtășește victoria cu celelalte forțe de centru-dreapta care au ajutat-o ​​pe Maia Sandu să câștige alegerile prezidențiale din 2020.

„Eu văd o democrație mimată, o mostră de populism, emanată și impusă tuturor de către partidul care a câștigat – susținut de alte formațiuni de centru-dreapta – alegerile prezidențiale. Tocmai de asta unii actori politici deja reamintesc că la aprinderea „torței victoriei”, în noiembrie 2020, au contribuit și ei. Învingătorii, însă, preferă să nu partajeze victoria cu alții”, a scris Durleșteanu.

Ea a subliniat că are suficientă experiență pentru a conduce o echipă de profesioniști.

„Nu sunt o„ păpușă ”, așa cum mă acuză adversarii mei, care de fapt nici măcar nu mă cunosc. Pentru aceasta, nu am nici trăsăturile de caracter inerente unei păpuși, nici o educație slabă, nici ipocrizie ”, a spus Durleșteanu, menționând că este capabilă să ia decizii în mod independent și să lucreze în echipă. Ea a subliniat că, deși este acuzată că a respectat decretele Moscovei, ea a fost pregătită ca profesionistă pe un model pro-occidental.

Durleșteanu a remarcat că nu va ceda provocărilor, insultelor și calomniilor.

Amintim că în ajun, Durleșteanu a scris că intenționează să îl dea în judecată pe liderul PAS, deputatul Igor Grosu. Așa a reacționat Durleșteanu la acuzațiile lui Grosu că a obținut sprijinul tuturor celor mai corupți și compromși politicieni.

Amintim că pe 11 februarie PSRM, condus de Igor Dodon, a anunțat că propun să numească fosta ministru de finanțe Mariana Durleșteanu pentru funcția de prim-ministru. O nouă coaliție a fost creată pentru a confirma candidatura sa în parlament. Acesta include 54 de deputați. Printre aceștia se numără deputați din PSRM, partidul ȘOR, grupul Pentru Moldova și deputați independenți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Procurorul general interimar a trecut Vettingul. Raportul, aprobat de CSP

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat, în cadrul ședinței din 16 aprilie, raportul Comisiei Vetting care constată că procurorul general interimar, Alexandru Machidon, a promovat cu succes evaluarea eticii profesionale și integrității. Comisia a identificat câteva neconcordanțe, însă acestea au fost considerate necritice.

În urma verificării detaliate a averii și veniturilor procurorului, inițiată încă din mai 2024, Comisia a identificat trei aspecte problematice care au necesitat clarificări suplimentare. În primul rând, în declarațiile anuale pentru perioada 2016–2018, procurorul nu a inclus o parte din economiile sale. El a explicat această omisiune prin modificările frecvente ale cadrului normativ din acea vreme și prin lipsa unei practici unitare de declarare. Având în vedere că au trecut mai bine de cinci ani de la aceste abateri, Comisia nu le-a mai analizat pe fond, limitându-se la a constata prescrierea lor.

De asemenea, în declarațiile pentru anii 2017–2018, procurorul a indicat că a primit o moștenire de 55 000 de euro în numerar, bani folosiți pentru cumpărarea unui apartament. Comisia nu a identificat documente oficiale care să confirme această sumă. Analizând veniturile părinților — activitatea tatălui peste hotare din 2002, salariul mamei (profesoară) și veniturile din afacerea de familie — Comisia a realizat propriile estimări. Potrivit experților, tatăl ar fi putut economisi aproximativ 66 000 de dolari, iar partea care i-ar fi revenit în mod realist procurorului ar fi fost de circa 34 900 de euro, nu 55 000 de euro.

A treia observație vizează o posibilă subevaluare a apartamentului cumpărat de procuror în 2018 pentru 34 000 de euro. După ce a solicitat informații de la agenții imobiliare, Comisia a primit date contradictorii: o agenție a estimat că o locuință similară, renovată, ar costa în jur de 45 000 de euro, în timp ce alta a oferit valori mai apropiate de prețul declarat. În aceste condiții, Comisia a precizat că nu poate stabili cu certitudine valoarea reală de piață a apartamentului la momentul achiziției, din lipsa unor date concludente. Totuși, experții au considerat explicațiile procurorului plauzibile, subliniind că acesta dispunea de resurse financiare suficiente pentru a face achiziția. Chiar dacă ar fi existat o subevaluare, aceasta nu este suficient de gravă pentru a duce la nepromovarea evaluării de integritate.

Astfel, Comisia Vetting a stabilit că neconcordanțele nu sunt de natură critică și a recomandat recunoașterea lui Alexandru Machidon ca fiind promovat în evaluarea eticii profesionale și a integrității.

Amintim că Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Alexandru Machidon procuror general interimar pe 28 mai 2025, după ce Ion Munteanu a părăsit postul în urma numirii sale în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Conform legii, Machidon va putea exercita pe deplin funcția de procuror general doar după promovarea evaluării Comisiei Vetting. În cazul unui aviz favorabil, președintele va semna decretul de numire.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: