O viață într-un sat curat
Cum au organizat locuitorii satului Rîșcova, cu forțele proprii, colectarea separată a deșeurilor
O viață într-un sat curat
Cum au organizat locuitorii satului Rîșcova, cu forțele proprii, colectarea separată a deșeurilor
În preajma fiecărui sat din Moldova sunt câteva gunoiști neautorizate, iar în total, în țară, numărul acestora este de peste 5 mii. De fapt, nici aceasta nu salvează împrejurimile satelor de gunoiul menajer pe care sătenii îl aruncă unde se nimerește. Statul și autoritățile publice locale deocamdată nu pot face față acestor probleme. S-a constatat însă că problema poate fi soluționată într-un anumit sat. NM vă relatează, cum locuitorii satului Rîșcova, raionul Criuleni, au decis să-și transforme localitatea în cea mai curată din Moldova și au organizat colectarea separată a deșeurilor.
„Gunoiul era practic peste tot"
Chișinăuianul Dmitriii Mikitenko visa să trăiască în propria casă „la sol", lângă o pădure, un lac, în mijlocul naturii și al oamenilor buni. Împreună cu soția sa, au colindat zeci de sate moldovenești. Alegerea s-a oprit la satul Rîșcova, raionul Criuleni. Aici, ei și-au construit o casă și locuiesc în ea deja al șaptelea an și tot aici li s-au născut doi copii. Dmitriii este designer și își poate asigura familia fără a se îndepărta de calculator.
Ei colectau gunoiul și îl duceau la Chișinău, unde mergeau sistematic, cu treburi. Majoritatea consătenilor lor nu au o asemenea posibilitate, de aceea ei își evacuează deșeurile la gunoiștea satului, nu departe de Rîșcova, sau îl aruncă în cele mai apropiate râpe și în pădure. „În pădurea noastră nu veți merge nici zece metri fără să vă împiedicați de sticle, pungi, hârtii, gunoiul este practic peste tot. Câmpul pe care îl traversăm când mergem la iaz s-a transformat într-o gunoiște publică. Pe drumuri e gunoi, în râpe e gunoi. Din câte am înțeles, aceasta nu este doar problema satului nostru, ci practic a tuturor satelor moldovenești", mărturisește Dmitrii Mikitenko.
Ei colectau gunoiul și îl duceau la Chișinău, unde mergeau sistematic, cu treburi. Majoritatea consătenilor lor nu au o asemenea posibilitate, de aceea ei își evacuează deșeurile la gunoiștea satului, nu departe de Rîșcova, sau îl aruncă în cele mai apropiate râpe și în pădure. „În pădurea noastră nu veți merge nici zece metri fără să vă împiedicați de sticle, pungi, hârtii, gunoiul este practic peste tot. Câmpul pe care îl traversăm când mergem la iaz s-a transformat într-o gunoiște publică. Pe drumuri e gunoi, în râpe e gunoi. Din câte am înțeles, aceasta nu este doar problema satului nostru, ci practic a tuturor satelor moldovenești", mărturisește Dmitrii Mikitenko.
Sătenii recunosc că drumul spre gunoiștea satului este de nepătruns din toamnă până în primăvară, chiar și un automobil ajunge cu greu până acolo. Mai mult, gunoiștea este neautorizată, susține Dmitrii: „Autoritățile locale au oferit un teren special pentru gunoiște și au permis sătenilor să-și ducă gunoiul acolo. Însă această gunoiște nu corespunde cerințelor necesare: ea se află în apropiere de o fântână arteziană și de un turn de apă".
Dumitru Goncear, secretarul primăriei satului Rîșcova, a confirmat că gunoiștea „într-adevăr este ilegală". Și a explicat: „Fondul Ecologic Național nu permite unui sat atât de mic să-și deschidă propria gunoiște. Noi am găsit o soluție temporară: am oferit un teren în apropierea satului și, periodic, îngropăm deșeurile acumulate".
Dumitru Goncear, secretarul primăriei satului Rîșcova, a confirmat că gunoiștea „într-adevăr este ilegală". Și a explicat: „Fondul Ecologic Național nu permite unui sat atât de mic să-și deschidă propria gunoiște. Noi am găsit o soluție temporară: am oferit un teren în apropierea satului și, periodic, îngropăm deșeurile acumulate".
În total, în Moldova sunt peste cinci mii de gunoiști neautorizate.
Ce spun ecologiștii?
Maxim Brumă, inspector superior al Inspectoratului Ecologic de Stat, a menționat că în general, gunoiștile de pe lângă sate și cele din apropierea orașelor corespund cerințelor de bază: se află departe de localități, de bazine acvatice și sunt situate pe terenuri care nu se utilizează pentru agricultură. Brumă a precizat însă că doar șase gunoiști din Moldova au obținut autorizație, fiind supuse expertizei ecologice. „Acum, noi realizăm Strategia de gestionare a deșeurilor, conform căreia în țară vor fi create opt poligoane în care vor fi evacuate deșeuri nereciclat din toate localitățile din apropiere. În prezent, se duc negocieri cu autoritățile locale în vederea identificării terenurilor pentru aceste poligoane", a comunicat Brumă. Dar el nu a putut spune, când vor începe să funcționeze aceste poligoane.
Și ecologistul Vladimir Garaba a spus că în prezent, practic, în preajma fiecărui sat din Moldova, în funcție de mărimea acestuia, sunt câte cinci-șase gunoiști neautorizate, iar în total, în republică, sunt peste cinci mii de gunoiști improvizate. „Nimeni nu știe care este numărul lor exact", a adăugat ecologistul. „Autoritățile centrale, administrația publică locală și înșiși oamenii răspund de ceea ce se întâmplă pe teritoriul lor".
Și ecologistul Vladimir Garaba a spus că în prezent, practic, în preajma fiecărui sat din Moldova, în funcție de mărimea acestuia, sunt câte cinci-șase gunoiști neautorizate, iar în total, în republică, sunt peste cinci mii de gunoiști improvizate. „Nimeni nu știe care este numărul lor exact", a adăugat ecologistul. „Autoritățile centrale, administrația publică locală și înșiși oamenii răspund de ceea ce se întâmplă pe teritoriul lor".
„Volumul gunoiului colectat i-a uimit pe toți"
Când Dmitrii Mikitenko a văzut propriul gunoi în râpa de lângă sat, a înțeles că transportarea gunoiului la Chișinău nu va soluționa problema. „Într-o iarnă, plimbându-mă prin apropierea satului, am văzut în râpă propriile deșeuri provenite din materialele de construcții. Am încercat să analizez, cum putea el să ajungă acolo. Și am înțeles: constructorii care au lucrat la șantierul nostru de construcții nu au dus rămășițele la gunoiște, ci l-au aruncat în cea mai apropiată râpă. Mi s-a făcut atât de rușine, că am decis să-mi stabilesc scopul: să curăț definitiv Rîșcova de gunoi. Am scris despre aceasta chiar și pe Facebook", recunoaște Dmitrii.
Pentru început, el a decis să organizeze o curățenie generală a localității: a mers prin tot satul și a afișat anunțul. Potrivit lui Dmitrii Mikitenko, la curățenie au venit mulți săteni, elevi, au fost și vreo 20 de voluntari din Chișinău.
„Noi am reușit, practic, să curățăm definitiv două râpe și volumul gunoaielor adunate acolo ne-a uimit pur și simplu. Am încărcat cinci tractoare".
Dmitrii Mikitenko
Inițiator al proiectului
Pentru început, el a decis să organizeze o curățenie generală a localității: a mers prin tot satul și a afișat anunțul. Potrivit lui Dmitrii Mikitenko, la curățenie au venit mulți săteni, elevi, au fost și vreo 20 de voluntari din Chișinău.
Anume atunci au început să sorteze deșeurile: plasticul – aparte, metalul – aparte, sticla – aparte. S-a constatat că numai plasticul a umplut trei tractoare. Dmitrii s-a înțeles cu uzina de prelucrare a plasticului ABS Recycling din satul vecin Peresecina și sătenii au dus încolo o tonă de plastic.
Volumul deșeurilor l-a uimit și pe antreprenorul Denis Camenșcic. „Problema deșeurilor nu mă interesa absolut deloc, eu mă deplasez mereu cu mașina și nu-l observ. Dar la acțiunea aceasta totuși am mers. Mă uitam la aceste sticle și pungi aruncate peste tot și înțelegeam că problema nu poate fi soluționată așa: noi vom aduna toată viața gunoiul, iar el oricum va fi împrăștiat. Și am început să ne gândim cu Dmitrii, cum totuși să salvăm satul nostru de gunoi", își amintește Denis Camenșcic.
Cea mai simplă decizie – să instalăm prin tot satul containere din metal sau din plastic în care să fie colectate deșeurile. Dar s-a constatat că este ireal de scump pentru Rîșcova. Și atunci Denis a decis și i-a propus lui Dmitrii o variantă „bugetară" – transformarea în containere a butoaielor de ulei, cu capacitatea de 220 de litri. Acestea ar soluționa problema deșeurilor pe străzile satului, în pădure și în râpe și ar micrșora semnificativ volumul deșeurilor la gunoiștea satului.
„Îmi era greu să-mi imaginez, cum vor arăta acestea [containerele din butoaie]. Însă ne-am așezat la calculator și timp de o seară, am inventat totul. Peste o săptămână, noi aveam deja pregătit un proiect în format 3D. Bugetul acestuia constituia 60 mii de lei. Și ne-am adresat după ajutor la primăria Rîșcova", povestește Dmitrii Mikitenko. Ideea a fost aprobată, însă la momentul respectiv, satul nu avea bani.
Cea mai simplă decizie – să instalăm prin tot satul containere din metal sau din plastic în care să fie colectate deșeurile. Dar s-a constatat că este ireal de scump pentru Rîșcova. Și atunci Denis a decis și i-a propus lui Dmitrii o variantă „bugetară" – transformarea în containere a butoaielor de ulei, cu capacitatea de 220 de litri. Acestea ar soluționa problema deșeurilor pe străzile satului, în pădure și în râpe și ar micrșora semnificativ volumul deșeurilor la gunoiștea satului.
„Îmi era greu să-mi imaginez, cum vor arăta acestea [containerele din butoaie]. Însă ne-am așezat la calculator și timp de o seară, am inventat totul. Peste o săptămână, noi aveam deja pregătit un proiect în format 3D. Bugetul acestuia constituia 60 mii de lei. Și ne-am adresat după ajutor la primăria Rîșcova", povestește Dmitrii Mikitenko. Ideea a fost aprobată, însă la momentul respectiv, satul nu avea bani.
„În două săptămâni, noi am adunat 40 mii de lei"
Atunci, Dmitrii Mikitenko și Denis Camenșcic au convocat ședința satului și au povestit consătenilor despre proiectul lor „Gunoi cu noi". Ei au explicat ideea denumirii: atitudine responsabilă față de deșeuri – să fie produs mai puțin, să fie sortat, să fie aruncat doar în locuri special amenajate și, dacă e posibil, să fie reuitilizat. Au fost diferite reacții, însă majoritatea oamenilor din localitate a susținut ideea, considerând că satul de mult are nevoie de un astfel de proiect. Și au început colectarea banilor.
Fiecare a contribuit cum a putut: cineva a dat cinci lei, cineva – câteva mii. „Într-o săptămână, noi am adunat 30 mii de lei, iar în două – 40 mii. Având deja această sumă, am încetat să mai cutreier satul, pentru că acest lucru îmi lua foarte mult timp și forțe. Și noi am început lucrul. Am comandat fundamentele din beton. Am început să căutăm butoaiele. Am găsit o persoană care ne-a susținut și ni le-a oferit gratis", își amintește Dmitrii Mikitenko.
Fiecare a contribuit cum a putut: cineva a dat cinci lei, cineva – câteva mii. „Într-o săptămână, noi am adunat 30 mii de lei, iar în două – 40 mii. Având deja această sumă, am încetat să mai cutreier satul, pentru că acest lucru îmi lua foarte mult timp și forțe. Și noi am început lucrul. Am comandat fundamentele din beton. Am început să căutăm butoaiele. Am găsit o persoană care ne-a susținut și ni le-a oferit gratis", își amintește Dmitrii Mikitenko.
Proiectul presupunea că în satul în care sunt peste 200 de case vor fi instalate 30 de seturi din butoaie de trei culori, pe fundamentele din beton și în acestea vor fi colectate deșeurile. Când intenționau să instaleze primul set, a apărut întrebarea: cum vor ști oamenii că în butoiul galben trebuie să fie plasticul, în cel verde – metalul și sticla și în cel albastru – deșeurile nesortate.
Era necesar un panou informativ, acoperit cu un capac ce l-ar proteja de ploaie. Au calculat și au constatat că acest lucru va majora costul proiectului de aproape două ori. A intervenit și primăria, alocând 5 mii de lei, alte 17 mii de lei fiind acordate de Ambasada Suediei. Dar oricum, banii erau insuficienți. De aceea Denis, din cont propriu, vopsește butoaiele, iar Dmitrii se ocupă de instalarea lor și decide, cum să fie evacuat gunoiul din sat. Și această întrebare rămâne deschisă.
Era necesar un panou informativ, acoperit cu un capac ce l-ar proteja de ploaie. Au calculat și au constatat că acest lucru va majora costul proiectului de aproape două ori. A intervenit și primăria, alocând 5 mii de lei, alte 17 mii de lei fiind acordate de Ambasada Suediei. Dar oricum, banii erau insuficienți. De aceea Denis, din cont propriu, vopsește butoaiele, iar Dmitrii se ocupă de instalarea lor și decide, cum să fie evacuat gunoiul din sat. Și această întrebare rămâne deschisă.
„Pentru transportarea gunoiului, oamenii nu trebuie să plătească niciun leu"
Deocamdată, în sat au fost instalate opt seturi de containere pentru deșeuri. Sătenii sunt bucuroși și se mândresc cu aceasta. „Acum, satul nostru arată altfel. Înainte, gunoiul era peste tot, în sat era foarte murdar", spune o locuitoare a satului Rîșcova. „Este foarte bine pentru satul nostru, pentru că acum va fi păstrată curățenia. Poate că și mentalitatea oamenilor se va schimba, va fi ca în Europa. Așa cum trebuie să fie", susține o locuitoare în etate a satului Rîșcova.
Iar Dmitrii și Denis și-au stabilit un nou scop: să dezvolte proiectul până la autonomie financiară. „Eu am uitat esențialul. Când am început proiectul nostru, condiția principială era că oamenii nu trebuie să plătească niciun leu pentru evacuarea gunoiului – în așa caz, ei vor fi interesați de sortarea acestuia", povestește Dmitrii Mikitenko. Potrivit lui, metalul poate fi predat, la fel – și sticla, iar în ce privește realizarea deșeurilor din plastic se poate negocia cu uzina ABS Recycling. „Și noi sperăm foarte mult că satul va putea chiar să câștige din aceasta. Deocamdată, rămâne deschisă întrebarea despre deșeurile nesortate, acestea încă le vom evacua la gunoiștea satului", a remarcat Dmitrii Mikitenko.
“
Noi suntem entuziasmați și credem că în curând, Rîșcova va deveni cel mai curat sat din Moldova.
Potrivit afirmațiilor sale, el întotdeauna are emoții când se apropie de containerele deja instalate în sat, dar de fiecare dată se convinge: totul este sortat ideal. Consătenii nu vor dezamăgi.
Text: Ecaterina Cojuhari
Prezentare: Natalia Melnic, Tatiana Bulgac
Video: Serghei Roșca
Foto: Serghei Roșca, pagina de Facebook a lui Dmitrii Michitenco
Prezentare: Natalia Melnic, Tatiana Bulgac
Video: Serghei Roșca
Foto: Serghei Roșca, pagina de Facebook a lui Dmitrii Michitenco
Будь с нами
Digital Magic by NewsMaker IT Team