Susține NM

Oferta specială Volvo XC90 Winter Edition

  • P.

Ți-ai dorit mereu un SUV de top cu șapte locuri, capabil să îți ofere confort, tehnologie de vârf și siguranță supremă? Iarna aceasta, visul devine realitate: Volvo Cars Moldova lansează ediția limitată XC90 Winter Edition, disponibilă acum la un preț promoțional de 58.500 euro, în stoc limitat.

Volvo XC90 Winter Edition redefinește ideea de călătorie în familie. Este un SUV premium, echipat cu șapte locuri reale, funcția de răcire de la distanță a habitaclului, faruri Matrice și suspensie îmbunătățită.
Integrează cele mai noi tehnologii pentru confort și siguranță, fiind alegerea ideală pentru cei care apreciază grija autentică, designul scandinav și performanța rafinată.

Noul Volvo XC90 Winter Edition vine dotat cu:

  • Sistem de climatizare cu pornire de la distanță – pentru un habitaclu perfect temperat în orice anotimp
  • Faruri LED matrice de nouă generație – vizibilitate clară, indiferent de condiții
  • Tractiune integrală și suspensie pneumatică – confort optim indiferent de drum
  • Sistem multimedia cu ecran tactil de rezoluție înaltă și operare Google integrată
  • SUV-ul oferă, de asemenea, peste 70 km autonomie complet electrică în versiunea plug-in hybrid (WLTP), fiind o alegere excelentă pentru cei care vor eficiență și libertate de mișcare.

Siguranță, lux și tehnologie – la superlative

Volvo XC90 rămâne una dintre cele mai sigure mașini, cu un set complet de sisteme de siguranță activă:

  • Prevenirea ieșirii de pe drum
  • Corectare automată a traiectoriei în caz de deviere
  • Asistență la evitarea coliziunilor cu vehicule, pietoni, bicicliști și animale mari

Volvo XC90 Winter Edition – alegerea celor care prețuiesc confortul autentic și grija față de cei dragi.

Mai multe detalii:

Pentru detalii: 022 578 930
Programează Test Drive: https://clck.ru/3RWmSG

Află mai multe: https://clck.ru/3RWmj9
Te așteptăm la Auto Centrul Volvo, bd. Cantemir 14, Chișinău.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Undă verde pentru deschiderea Clusterului 6 de negocieri Moldova-UE: toate cele 27 de state membre au spus „da”

TIFF revine la Chișinău cu o nouă selecție de filme apreciate și invitați speciali din lumea cinematografiei

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md

Cinci candidați luptă pentru șefia Companiei „Teleradio-Moldova”. Cine sunt?

Cinci persoane și-au depus dosarele pentru concursul de selectare a directorului general al Companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM). Este vorba despre Dorin Scobioală, Adrian Graur, Ecaterina Cheptănaru, Sergiu Sandulescu și Andrei Zapșa, informează IPN.

Potrivit Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului, pe 14 iulie urmează etapa de verificare a dosarelor de către Consiliul de supraveghere și dezvoltare al TRM. Membrii Consiliului vor examina dacă fiecare candidat întrunește condițiile de eligibilitate și dacă dosarele sunt complete.

Candidații admiși vor participa ulterior la interviul public, în cadrul căruia vor prezenta proiectul managerial de dezvoltare a companiei pentru următorii șapte ani.

Conform regulamentului, evaluarea se face în baza criteriilor privind experiența profesională, competențele manageriale, viziunea de dezvoltare a instituției și capacitatea de implementare a proiectului managerial. La finalul interviurilor, fiecare membru al Consiliului va acorda note, iar candidatul care va obține cel puțin nota 7 și cel mai mare punctaj va fi declarat învingător.

Directorul general al Companiei „Teleradio-Moldova” este numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul de supraveghere și dezvoltare urmează să anunțe data ședinței în care vor fi examinate dosarele și desfășurate interviurile publice.

***

Amintim că directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, și-a anunțat demisia pe 18 mai, în cadrul unei conferințe de presă organizate la două zile după finala concursului Eurovision. Decizia a venit pe fondul scandalului generat de votul juriului național al Republicii Moldova.

Țurcanu a declarat atunci că membrii juriului, care au acordat trei puncte reprezentantului României și niciun punct reprezentantului Ucrainei, nu au ținut cont de sensibilitățile existente în relația Republicii Moldova cu statele vecine.

Potrivit legii, Vlad Țurcanu va rămâne în funcție până la desemnarea unui nou director general, însă nu mai mult de șase luni de la vacantarea postului. În aceeași perioadă își vor exercita mandatele și directorii generali adjuncți.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Похожие материалы

NewsMaker

Vasile Tofan și reforma administrativă. Conceptul propus anterior de candidatul PAS la funcția de prim-ministru: 40 de municipalități în loc de raioane

Candidatul partidului de guvernare PAS la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan, a prezentat anterior propria viziune asupra reformei administrației publice locale. Aceasta prevede, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Prezentarea a fost publicată pe 12 martie.

Autorii prezentării spun că actuala guvernare „dă dovadă de curaj” încercând să reformeze actualul sistem al administrației publice locale, însă abordarea este „prea timidă”.

„Reducerea numărului de primării de la 900 la ~300 și a raioanelor de la 32 la ~10 este un pas înainte. Dar este un pas mult prea mic pentru problema pe care încercăm să o rezolvăm. În zece ani, inevitabil, va trebui să venim cu o nouă reformă”, au precizat ei.

Astfel, aceștia propun o reformă a administrației publice locale după modelul țărilor Baltice.

Inițiativa prevede reducerea numărului de unități administrative la 40 de municipalități în întreaga Republică Moldova, ceea ce ar ridica media populației deservite de o primărie la circa 65 000 de locuitori. Această măsură ar duce la servicii „superioare” pentru cetățeni și la o scară sustenabilă de operare, potrivit autorilor.

De asemenea, propunerea prevede eliminarea administrației locale de nivelul II, adică raioanele.

„O țară mică, atât de compactă ca Moldova, nu are nevoie de niveluri administrative cu valoare practică redusă. Serviciile urmează să fie împărțite între primării și guvernarea centrală, ca în țările baltice sau Irlanda”, se menționează în prezentare.

Reforma respectivă prevede și o descentralizare fiscală „veritabilă”: „50% din profitul persoanelor juridice și 2 puncte procentuale din TVA urmează să rămână în bugetele locale, stimulând autoritățile locale să concureze pentru a atrage rezidenți și afaceri și să ofere servicii mai bune”.

***

Amintim că Guvernul a anunțat pe 20 ianuarie că începe consultări pentru reforma administrației publice locale. Conceptul urmează să fie prezentat în martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna. Guvernul a stabilit că teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să aibă minimum 3 000 de locuitori, cu o posibilă deviere de până la 10% în anumite situații. Distanța dintre centrul administrativ al unității și oricare dintre unitățile care o alcătuiesc nu trebuie să depășească 25 de kilometri sau maximum 30 de minute de deplasare.

Peste 450 de primării au început procesul de amalgamare voluntară. Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, primăriile implicate în procesul de amalgamare voluntară vor primi stimulente financiare, iar în perioada următoare vor fi simplificate și procedurile birocratice.

Похожие материалы

A plecat, dar… a rămas! De ce Cojuhari este încă la șefia Agenției Proprietăți Publice, deși și-a anunțat demisia

Deși și-a anunțat demisia de la conducerea Agenției Proprietății Publice (APP) încă la sfârșitul lunii iunie, Roman Cojuhari rămâne, deocamdată, în funcție. Acesta a confirmat pentru NewsMaker că cererea sa de demisie nu a fost încă aprobată.

Cojuhari a declarat că se află în concediu până pe 12 iulie și că, în cererea de demisie, a solicitat eliberarea din funcție începând cu 13 iulie, prima zi după revenirea la serviciu.

Potrivit acestuia, înainte de a-și anunța public demisia, l-a informat personal pe fostul premier Alexandru Munteanu despre decizia sa și despre faptul că urma să plece în concediu.

„Pe domnul Munteanu, înainte de a anunța public, l-am anunțat personal. Inclusiv am comunicat că eu sunt în concediu până pe 12, că este scrisă cererea și imediat când mă întorc în țară am să o aduc”, a explicat Cojuhari.

Întrebat dacă faptul că Alexandru Munteanu și-a anunțat între timp demisia din funcția de prim-ministru a împiedicat aprobarea cererii sale, Cojuhari a declarat pentru NM că nu poate comenta aspectele juridice ale procedurii, însă a reiterat că demisia trebuie aprobată prin hotărâre de Guvern.

„Nu doar e nevoie să fie semnată de către prim-ministru cererea, trebuie să fie dispoziția prim-ministrului votată în ședință de Guvern”, a mai precizat el.

Cojuhari a respins, totodată, în discuția cu NM, informațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi revenit deja la serviciu.

Potrivit Legii cu privire la Guvern, după încetarea mandatului Executivului, acesta nu mai poate numi, propune pentru numire sau elibera din funcție persoane cu funcții de demnitate publică. Legea prevede o derogare doar pentru numirea temporară în alte funcții de demnitate publică decât cea de ministru sau de funcționar public de conducere de nivel superior și pentru eliberarea din funcție a acestor persoane exclusiv în cazul imposibilității obiective de a-și exercita atribuțiile. Aceleași restricții se aplică și prim-ministrului interimar.

Roman Cojuhari și-a anunțat demisia din funcția de director al APP pe 29 iunie, în contextul scandalului de la Întreprinderea de Stat „MoldATSA”, care a dus inclusiv la demisia lui Radu Marian din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

La câteva zile distanță, pe 3 iulie, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru. Din 8 iulie, interimatul este asigurat de vicepremierul pentru economie și digitalizare, Eugeniu Osmochescu, până la învestirea unui nou Guvern.

Între timp, pe 10 iulie, PAS l-a desemnat pe omul de afaceri Vasile Tofan drept candidat la funcția de prim-ministru. Candidatura acestuia urmează să fie înaintată oficial președintei Maia Sandu pe 11 iulie.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Похожие материалы

IPN

Undă verde pentru proiectul de referendum inițiat de Ceban, dar cu o condiție. CEC cere reformularea întrebărilor

Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat proiectul de hotărâre al Parlamentului, propus de fracțiunea „Alternativa”, privind desfășurarea unui referendum republican consultativ referitor la reforma administrației publice locale. Totuși, CEC a constatat că întrebările propuse trebuie reformulate. Comisia va transmite hotărârea sa Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului. Menționăm că proiectul a fost înregistrat la Parlament pe 29 iunie și necesită examinarea într-o singură lectură.

Potrivit raportului prezentat de membrul CEC Vadim Filipov, proiectul propune stabilirea datei de 27 septembrie 2026 pentru desfășurarea referendumului, iar alegătorii să răspundă la două întrebări: „Sunteți pentru ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă numai după aprobarea cetățenilor din localitățile vizate prin referendum local?” și „Susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus referendumului republican înainte de adoptarea legii?”.

Cu referire la prima întrebare, CEC a menționat că termenul „primărie” poate genera neclarități, întrucât procesul de amalgamare vizează unitățile administrativ-teritoriale, iar termenul „lichidare” poate fi perceput diferit de către alegători și poate crea confuzii cu privire la efectele juridice reale ale unei eventuale reforme.

CEC a menționat că a doua întrebare nu urmărește soluționarea problemei de fond, ci doar consultarea alegătorilor privind oportunitatea organizării, ulterior, a unui alt referendum republican. Totodată, instituția a precizat că întrebarea nu indică dacă viitorul referendum ar urma să fie consultativ sau legislativ, două tipuri cu efecte juridice diferite.

Potrivit CEC, întrebările supuse consultării trebuie formulate cu suficientă claritate și precizie, astfel încât alegătorii să poată înțelege fără echivoc obiectul asupra căruia sunt chemați să se pronunțe.

Comisia a mai declarat că desfășurarea unui referendum necesită resurse financiare. Prin urmare, doar Parlamentul este competent să aloce mijloace financiare de la bugetul de stat, cu acordul Guvernului. De aceea, autoritățile competente în materie electorală urmează să acționeze în vederea organizării unui referendum doar după adoptarea de către Parlament a unei hotărâri în acest sens, a precizat Comisia. Potrivit CEC, pentru desfășurarea unui asemenea referendum ar fi necesari aproximativ 200 de milioane de lei.

CEC a precizat, totodată, că, în cazul unui referendum consultativ, autoritățile pot lua act de opinia poporului, fără a avea obligația juridică de a implementa rezultatul.

Într-un final, avizul a fost aprobat cu cinci voturi pentru și două împotrivă. În avizul său, Comisia a menționat că consideră oportună reformularea întrebărilor propuse. Totodată, a decis să transmită hotărârea Cancelariei de Stat și Secretariatului Parlamentului.

***

În mai 2026, primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa va propune Parlamentului inițierea unui referendum cu două întrebări, dintre care una referitoare la reforma administrației publice locale.

Ulterior, deputații fracțiunii parlamentare „Alternativa”, din care face parte MAN, au propus organizarea unui referendum republican consultativ privind reforma administrației publice locale. Aceștia au anunțat, pe 18 iunie, că proiectul de hotărâre va fi transmis tuturor fracțiunilor parlamentare pentru consultare și eventuale îmbunătățiri. Ei au motivat necesitatea referendumului prin obligația de a consulta cetățenii înaintea oricărei modificări a limitelor teritoriale ale localităților, în conformitate cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Pe 29 iunie, la Parlament a fost înregistrat proiectul de hotărâre privind desfășurarea unui referendum republican consultativ. Autorul responsabil este deputatul fracțiunii „Alternativa”, Gaik Vartanean. Printre autorii proiectului se numără și deputați ai Partidului Comuniștilor, Partidului Socialiștilor, precum și ai formațiunilor „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Proiectul necesită examinarea într-o singură lectură.

Похожие материалы

parlament.md

Deputatul PAS Alexandr Trubca renunță la mandatul de parlamentar: „Astăzi am depus cererea. Nu pot acționa altfel”

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Alexandr Trubca, a anunțat că a depus cererea de renunțare la mandatul de parlamentar. Anunțul a fost făcut pe 10 iulie. El a precizat că decizia a fost luată întrucât activitățile sale economice „afectează imaginea și credibilitatea întregii echipe”. Trubca a precizat că rămâne membru al echipei PAS.

„Astăzi am depus cererea de renunțare la mandatul de deputat. În condițiile în care subiectul activității mele economice afectează imaginea și credibilitatea întregii echipe, nu pot acționa altfel. Tot ce am spus public rămâne valabil. Urmează ca ANI să încheie verificarea pe care am cerut-o chiar eu și să se pronunțe. Este un semn bun că după 5 ani de mandat cu Partidul Acțiune și Solidaritate am ajuns să discutăm despre etica și moralitatea activității economice a demnitarilor. Încă câțiva ani în urmă discutam despre „kulioace”, grupări criminale organizate care au capturat statul și camere ascunse în casele jurnaliștilor independenți”, a scris Trubca pe o rețea de socializare.

„Sper ca demisia mea să ridice standardele clasei politice, pentru toți demnitarii din țara asta, actuali și viitori. Atunci când există chiar și o întrebare de moralitate sau etică, pleci din funcție. Eu așa înțeleg lucrurile și așa procedez. Rămân membru al echipei PAS și voi lucra în continuare pentru a contribui la realizarea dezideratului generației noastre: aderarea Moldovei la UE!”, a adăugat acesta.

***

Pe 7 iulie, deputatul PAS Alexandr Trubca a anunțat că se pregătește un material jurnalistic despre activele și interesele sale. El a spus că a răspuns întrebărilor jurnaliștilor și a publicat pe rețelele de socializare informații despre subiectele abordate. Trubca a menționat că, în octombrie 2024, a fondat o companie pentru un proiect imobiliar în comuna Trușeni, atrăgând parteneri pentru finanțare. Trubca a respins orice acuzații de conflict de interese și a precizat că a solicitat Autorității Naționale de Integritate să verifice situația. În aceeași zi, jurnalista TV8 Mariana Rață a confirmat că postarea vizează o investigație a televiziunii, încă nepublicată, și a criticat faptul că deputatul o comentează înainte de difuzare. Detalii AICI. 

Pe 8 iulie, Trubca a spus că, deși este fondator, nu el administrează compania. Întrebat dacă este moral ca un deputat să lanseze o afacere în timpul mandatului, Trubca a răspuns că nu vede o problemă atât timp cât nu există relații cu statul sau conflicte de interese. Întrebat cât de obiectivă poate fi ancheta ANI, în contextul în care șeful instituției, Lilian Chișca, a fost susținut politic de PAS, acesta a declarat că „indiferent cine este promovat la ANI sau în altă instituție, ei trebuie să își facă lucrul corect”. Detalii AICI.

Pe 9 iulie, liderul PAS, Igor Grosu, a spus că a avut o discuție cu Trubca și că, dincolo de aspectele legale care urmează să fie clarificate, „este o problemă mare de moralitate”. „Este o situație când vii în politică din mediul de afaceri, spre exemplu, (…) și este cu totul altceva când vii în politică și devii om de afaceri de succes”, declara Grosu. Detalii AICI.

Похожие материалы

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Admiterea 2026 începe online. Moldcell îți oferă Semnătura Mobilă gratuit
Matematică și informatică de performanță pentru copiii de 9–12 ani: două programe premium lansate de Tekwill Academy Kids
Cardul digital de la Moldindconbank — simplu de deschis în MICB Mobile Banking, ușor de folosit oricând ai nevoie
Târg Național de Covoare și Mobilă la Moldexpo: 9–14 iulie
Mastercard realizează primele plăți din Republica Moldova efectuate de un agent AI, alături de maib și Moldindconbank
Construiești inteligent? Începe cu ferestre de aluminiu și tehnologii eficiente
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send