Tudor Mardei / NewsMaker

Oficial maghiar: Să punem capăt fățărniciei – în lipsa presei, miniștrii vorbesc mai degrabă împotriva extinderii UE, decât pentru (VIDEO)

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene declară public că susțin extinderea Uniunii, dar în culise se opun acesteia, a afirmat ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, Péter Szijjártó. Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare a NewsMaker despre poziția Ungariei privind aderarea Republicii Moldova la UE, în contextul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene.

„Nu vreau să vă stric dispoziția, dar sarcina noastră importantă este să punem capăt fățărniciei care a apărut la Bruxelles referitor la extinderea UE. De fapt, majoritatea țărilor vorbesc despre cât de mult susțin extinderea. Eu sunt acolo și, atunci când nu este prezentă presa, ci doar noi, cei 27 de membri, miniștrii vorbesc mai degrabă împotriva extinderii, decât pentru. Ei nu spun direct că nu, ci spun ce fel de îmbunătățiri urmează. Unii spun că trebuie să ne concentrăm mai mult pe calitate, nu pe cantitate, iar asta e o metodă birocratică bună, care îți permite să nu faci nimic, sub pretextul așteptării calității”, a declarat ministrul ungar de externe.

La 1 iulie 2024, Ungaria a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Belgia pentru o perioadă de șase luni. Este pentru a doua oară când Ungaria deține această președinție.

Reprezentantul Ungariei la UE, a declarat anterior că Budapesta nu intenționează să susțină aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană în această perioadă, dar se va concentra pe promovarea negocierilor de aderare a țărilor din Balcanii de Vest.

De la 1 iulie 2024, Ungaria deține pentru a doua oară președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, preluând acest mandat de șase luni de la Belgia. În cadrul unei conferințe, reprezentantul Ungariei la UE a menționat că, pe durata acestei președinții, Budapesta nu va susține aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană. În schimb, țara se va concentra pe avansarea negocierilor de aderare pentru statele din Balcanii de Vest.

Ca reacție la vizitele premierului ungar Viktor Orban la Moscova și Beijing, considerate un afront la unitatea politică a Uniunii Europene, Comisia Europeană a decis boicotarea președinției ungare de șase luni la Consiliul UE.

Ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, Péter Szijjártó, pe 6 septembrie, se află într-o vizită de lucru la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: