Oficial maghiar: Să punem capăt fățărniciei – în lipsa presei, miniștrii vorbesc mai degrabă împotriva extinderii UE, decât pentru (VIDEO)

Cetățenii din stânga Nistrului cu drept de vot au participat la toate scrutinele parlamentare și prezidențiale din Republica Moldova începând cu anul 1994, însă prezența lor la urne a variat considerabil de-a lungul anilor. A oscilat, de asemenea, și numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, amplasate în Zona de Securitate și în localitățile apropiate, arată datele Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT).

Astfel, la primele două scrutine organizate după independență (1994 și 1996), aproximativ 9.000 de cetățeni din stânga Nistrului și-au exercitat dreptul de vot. Atunci, pentru aceștia au fost deschise 15 și, respectiv, 13 secții de votare. Între 1998 și 2009, prezența la vot a scăzut constant, fiind consemnat un minim istoric: mai puțin de 5.000 de alegători și doar 8 secții de votare – cel mai mic număr din acea perioadă.

Situația s-a schimbat la alegerile prezidențiale din 2016. Dacă în primul tur au votat mai puțini cetățeni, în turul doi – când în competiție au rămas Igor Dodon și Maia Sandu – numărul alegătorilor din stânga Nistrului a urcat la peste 17.000, aproape dublu față de primul tur. Pentru ambele tururi au fost deschise 30 de secții de votare.

În 2019, la alegerile parlamentare, s-a înregistrat un record: 36.034 de voturi și 47 de secții de votare – cel mai mare număr până în prezent. Ulterior, cifrele au început să scadă treptat.

De exemplu, în 2020, la primul tur al prezidențialelor au votat mai puțin de 15.000 de persoane. În turul doi – în care au ieșit învingători, din nou, Maia Sandu și Igor Dodon – au votat aproape de două ori mai mult – 32 de mii. Totuși, mai puțini decât în 2019. Și numărul secțiilor de votare a fost mai mic – 42 față de 47.

La alegerile parlamentare anticipate din 2021 au votat mai puțin de 30.000 de alegători din regiunea transnistreană, iar la prezidențialele din 2024 – aproximativ 26.000. În această perioadă a scăzut și numărul secțiilor deschise – de la 41, în 2021 la doar 30, în 2024.

Datele prezentate de ADEP arată că, în medie, de-a lungul anilor, aproximativ 550 de alegători din stânga Nistrului au participat la vot în fiecare secție deschisă de autoritățile de la Chișinău. O mobilizare mai mare a fost înregistrată la scrutinele din 1996, 2019, 2020 și 2024.

La ultimele alegeri, în 2024, mai arată datele prezentate de ADEPT, cei mai mulți alegători din regiunea transnistreană și-au exprimat votul în secțiile deschise la Rezina, Varnița și Chișinău.

Pentru parlamentarele din această toamnă, autoritățile analizează posibilitatea de a deschide doar 10 secții de votare. Decizia finală urmează să fie adoptată de Comisia Electorală Centrală până pe 24 august, cel târziu. Între timp, partidele de opoziție pro-ruse și unii candidați au criticat intenția, acuzând guvernarea de tentativă de fraudă. Aceștia cer drepturi egale de vot pentru toți cetățenii, indiferent de regiunea în care locuiesc. CEC a precizat, în reacție pentru NewsMaker, că hotărârea va fi luată în strictă conformitate cu Codul electoral.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.