„Operațiunile Rusiei în zona Mării Negre crează riscuri pentru Moldova”: Delegații din 30 de state discută la Chișinău despre soluțiile de securitate

Ucraina ține Rusia departe de granițele Republicii Moldova, iar fiecare zi în care rezistă pe front este esențială pentru securitatea țării. Mesajul a fost transmis de vicepremierul și ministrul de Externe Mihai Popșoi pe 23 martie, la Chișinău, în cadrul Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, unde participă delegații din peste 30 de state. Potrivit oficialului, consecințele războiului nu mai sunt abstracte pentru Moldova: rachete și drone rusești au încălcat în repetate rânduri spațiul aerian și au căzut în localități, iar mai recent, râul Nistru, principala sursă de aprovizionare cu apă a țării, a fost poluat cu produse petroliere, urmare a bombardării de către Rusia a unei centrale din Ucraina. Șeful diplomației a subliniat că sprijinul Chișinăului pentru Kiev rămâne ferm și că Republica Moldova susține crearea Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, precum și instituirea unui mecanism de despăgubiri.

„Fiecare zi în care Ucraina menține linia frontului, ține Rusia departe de granițele noastre și de restul Europei. Iar acest efort merită întregul nostru sprijin. În ultimii patru ani de război, neîntrerupt, rachetele și dronele rusești continuă să încalce spațiul nostru aerian, căzând în curțile oamenilor și pe acoperișurile caselor, punând vieți în pericol. Din februarie 2022, Republica Moldova a fost ferm alături de Ucraina. Peste un milion de ucraineni au traversat frontiera cu Republica Moldova”, a declarat Mihai Popșoi.

Ministrul a subliniat rolul cooperării dintre state în identificarea soluțiilor la provocările generate de războiul declanșat de Rusia, în condițiile în care Ucraina apără nu doar suveranitatea sa, ci și securitatea întregului continent.

Suntem solidari cu Ucraina și salutăm reziliența sa în fața agresiunii brutale a Federației Ruse. Datorită faptului că Ucraina rezistă, Rusia este ținută departe de granițele noastre și de restul Europei. Moldova rămâne un susținător ferm al finalizării următoarelor etape care vor conduce la operaționalizarea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei și la înființarea Comisiei de reclamații. Aceste obiective se regăsesc pe lista priorităților țării noastre pe durata Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei”, a afirmat Mihai Popșoi.

Viceprim-ministrul s-a referit și la impactul războiului asupra Republicii Moldova, inclusiv provocările cauzate de războiul hibrid, care depășesc dimensiunile militare convenționale: atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și manipulare, precum și presiuni energetice. În același timp, a atras atenția că acțiunile Rusiei în Marea Neagră generează consecințe majore asupra mediului și infrastructurii critice, cu efecte resimțite nu doar în Ucraina, ci la nivel regional.

„Operațiunile Rusiei în zona Mării Negre creează riscuri militare, energetice și alimentare, afectează libertatea de navigație și produc daune semnificative mediului, cu impact asupra țărilor riverane. Un exemplu elocvent îl reprezintă recentele bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au dus la poluarea râului Nistru și, în consecință, mai multe raioane din nordul Republicii Moldova au rămas fără apă potabilă”, a conchis șeful diplomației moldovenești.

Totodată, Mihai Popșoi a evidențiat rolul Uniunii Europene în consolidarea securității regionale și a subliniat că extinderea acesteia, inclusiv prin aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE, reprezintă o investiție strategică în pacea și stabilitatea Europei.

Sibiha: Marea Neagră a devenit o mare a războiului rusesc

Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sibiha, a declarat la conferința privind securitatea în regiunea Mării Negre, găzduită de Republica Moldova, că Marea Neagră „a devenit o mare a războiului rusesc” și că singura modalitate de a asigura securitatea pe termen lung în regiune este eliberarea Crimeei și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Sibiha a subliniat că Moldova, alături de România, Turcia și Bulgaria, este una dintre țările cheie în construirea securității regionale și a îndemnat la acțiuni decisive împotriva Rusiei.

„Rusia încearcă să armamentizeze securitatea alimentară. Scopul său a fost să destabilizeze piețele globale. Rusia atacă porturile. Noi trebuie să restaurăm pacea și să reîntoarcem libertatea de navigație în Marea Neagră. Trebuie să devină din nou o mare a păcii și a securității, cu rute maritime sigure și cu restabilirea căilor de aprovizionare alimentară”, a declarat Sibiha.

Oficialul a evidențiat că Ucraina a dezvoltat o expertiză unică în apărarea maritimă, inclusiv prin utilizarea dronelor navale, care a permis îndepărtarea navelor rusești și eliberarea insulei Șerpilor — acțiuni pe care le-a descris drept „legendare”. Ucraina este pregătită să împărtășească această experiență cu partenerii din regiune și să se alăture coaliției de deminare a Mării Negre.

Crimeea — condiție pentru securitatea pe termen lung

Ministrul ucrainean a fost categoric în privința Crimeei, afirmând că eliberarea peninsulei este singura modalitate de a asigura stabilitatea pe termen lung în regiune.

„Eliberarea Crimeei este singura modalitate de a asigura securitatea pe termen lung în regiunea Mării Negre. Nu poate să existe stabilitate acolo unde o peninsulă militarizată și controlată de un stat agresiv există. Crimeea este Ucraina”, a declarat Sibiha.

Sibiha a menționat că Moldova este direct afectată de restricțiile de navigație și de lanțurile de aprovizionare întrerupte și că viitorul european al Moldovei și Ucrainei va extinde accesul la Marea Neagră și va crea noi oportunități economice. Totodată, a subliniat că securitatea Mării Negre trebuie privită ca parte a unui spațiu de securitate unic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.

„Doar o prezență puternică a alianței noastre în Marea Neagră poate preveni agresiunea viitoare a Rusiei. Pacea în regiune necesită și nave ale aliaților noștri”, a conchis ministrul.

Kallas: Hub de Securitate în regiunea Mării Negre

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat într-un mesaj video la conferința privind securitatea în regiunea Mării Negre de la Chișinău că UE intenționează să lanseze un hub de securitate maritimă în Marea Neagră și că Rusia nu va reuși să-și impună voința nici Ucrainei, nici restului lumii. Kallas a subliniat că Marea Neagră a fost „leagănul agresiunii Rusiei în Europa” și că UE rămâne un susținător ferm al Ucrainei.

„Regiunea Mării Negre a fost primul teren al agresiunii Rusiei în Europa — de la invazia în Georgia în 2008, la anexarea Crimeei în 2014 și la invazia la scară totală a Ucrainei. Când Rusia a blocat Marea Neagră în primele zile ale războiului, istoria a făcut o întoarcere sinistră. În încercările de a îngenunchea poporul ucrainean, Rusia a evocat amintirile îngrozitoare ale Holodomorului. Dar Moscova nu va reuși a doua oară — nici să supună poporul ucrainean, nici să-și impună voința restului lumii. Vom crea un hub de securitate maritimă pentru Marea Neagră. Acest hub va fi un sistem de alertă timpurie. Va îmbunătăți conștientizarea situațională și va ajuta la protejarea infrastructurii critice, de exemplu a instalațiilor de andocare și a cablurilor submarine”, a declarat Kallas.

Kallas a prezentat cinci priorități ale UE în regiune, subliniind că acestea sunt consacrate în strategia UE pentru Marea Neagră.

„Prioritățile sunt clare: protejarea securității maritime și a libertății de navigație în această regiune vitală, îmbunătățirea conștientizării situaționale ca mecanism de alertă timpurie împotriva amenințărilor potențiale, menținerea deschise a căilor de navigație în Marea Neagră, inclusiv prin deminare, blocarea flotei-fantomă a Rusiei și facilitarea mobilității militare și dezvoltarea conectivității”, a precizat ea.

Moldova, exemplu în fața amenințărilor hibride

Nimic nu exemplifică mai bine riscurile hibride ca atacurile care au vizat Moldova în campaniile electorale recente. Dar experiența Moldovei a fost una din care UE a învățat ce poate face pentru a se îmbunătăți, contribuind la consolidarea mecanismelor de răspuns rapid la amenințările hibride”, a adăugat Kallas.

Reuniunea de la Chișinău face parte dintr-un format lansat anterior la București, în 2023, și continuat la Sofia, în 2024, pe fundalul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Platforma a devenit un cadru de coordonare între statele din regiune și partenerii internaționali pe teme de securitate.

Ediția din acest an este structurată în patru paneluri de discuție și se concentrează pe impactul războiului asupra securității în regiunea Mării Negre și a Mării Azov. Printre subiectele principale se numără strategiile de securitate regională, menținerea libertății navigației și protejarea infrastructurii critice.
De asemenea, participanții discută despre necesitatea unor măsuri coordonate pentru consolidarea securității energetice și alimentare, dar și despre dezvoltarea cooperării economice între statele din regiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zn.ua

Noi tensiuni comerciale între Washington și Ottawa. Trump impune taxe de 50% pentru importuri din Canada

Statele Unite ale Americii au impus, în noaptea de 21 spre 22 august, taxe vamale de 50% pentru mai multe categorii de produse importate din Canada, în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Potrivit AFP, măsura va afecta circa 5,5% din exporturile canadiene către piața americană. Noile tarife au intrat în vigoare după ce Washingtonul și Ottawa nu au reușit să ajungă la un nou acord comercial în cadrul unor negocieri desfășurate timp de trei zile în capitala SUA.

Canada a fost reprezentată la discuții de ministrul responsabil pentru relațiile comerciale cu Statele Unite, Dominic LeBlanc, iar partea americană de reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. După încheierea negocierilor din 21 august, Greer a declarat, în cadrul unui briefing la Casa Albă, că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni”.

Potrivit BBC, Washingtonul era dispus să reducă taxele pentru oțelul și aluminiul canadian de la 50% la 25%, iar pentru automobile de la 25% la 15%. În schimb, Ottawa ar fi trebuit să permită din nou comercializarea băuturilor alcoolice americane pe piața canadiană.

Reuters, citând un oficial de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump, scrie că oferta americană ar fi oferit Canadei cele mai avantajoase condiții tarifare dintre toți marii exportatori care livrează produse pe piața SUA. Totuși, autoritățile canadiene au cerut concesii suplimentare, inclusiv reduceri mai mari ale taxelor pentru oțel, aluminiu, automobile și cherestea. Același oficial a precizat că, după intrarea în vigoare a noilor tarife, nu este prevăzută reluarea negocierilor.

Mark Carney: Modificările propuse de SUA au fost „nedrepte”

Pe 21 august, după eșecul negocierilor, dar înainte ca noile taxe să intre în vigoare, premierul canadian Mark Carney a reacționat printr-o declarație publică. El a afirmat că, în ultimele săptămâni, Canada a înregistrat „progrese importante” în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, însă acestea nu au fost suficiente pentru a obține rezultatul dorit.

În această seară am decis să suspend negocierile comerciale cu Statele Unite și le-am cerut negociatorilor canadieni să revină la Ottawa. Modificările introduse de partea americană în ultimul moment au fost nedrepte, contrare principiilor economiei de piață și au ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea oricărui acord”, a declarat Carney, transmite DW.

Premierul canadian estimează că noile taxe americane vor afecta produse canadiene în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. „Canada va răspunde dolar pentru dolar pentru a-și proteja lucrătorii și companiile”, a adăugat acesta.

Trump amenința cu taxe vamale încă din iulie

Donald Trump a semnat pe 20 iulie ordinele executive care prevedeau introducerea unor taxe suplimentare pentru mai multe produse canadiene. Liderul de la Casa Albă a justificat măsura prin ceea ce a numit „tratamentul discriminatoriu” aplicat de autoritățile canadiene băuturilor alcoolice, automobilelor și produselor lactate din Statele Unite.

Tarifele urmau să intre în vigoare pe 19 august, însă, cu puțin timp înainte de expirarea termenului, Trump a decis să amâne aplicarea lor cu trei zile, invocând progresele înregistrate la negocieri. Potrivit acestuia, una dintre înțelegerile preliminare dintre cele două părți viza reluarea proiectului conductei Keystone XL, destinată transportului de petrol din Canada către Statele Unite. Proiectul fusese abandonat în timpul administrației fostului președinte Joe Biden.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: